Nicio instituţie de învăţământ superior din România nu se află în topul publicat de www.timeshighereducation.co.uk, regăsindu-se însă universități din state europene cum ar fi Germania, Elveția, Franța sau chiar Turcia. Universitatea Harvard este pe primul loc în topul celor mai prestigioase o sută de universităţi din lume.
Universitatea Harvard este urmată de Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Cambridge şi Oxford din Marea Britanie, Universitatea Berkeley din California pe primele cinci poziţii în topul celor mai prestigioase o sută de universităţi din lume, potrivit site-ului www.timeshighereducation.co.uk, citat deMediafax.
Pe locul şase se află Universitatea Stanford, urmată de alte două unităţi de învăţământ din Statele Unite ale Americii, Stanford şi Princeton, locul nouă revenind Universităţii din Tokyo, în timp ce la poziţia zece este Universitatea americană Yale.
În topul celor o sută de universităţi, în primele cincizeci şi unu de poziţii se regăsesc 28 de universităţi americane (Universitatea Harvard, Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Universitatea Berkeley din California, Universităţile Stanford şi Priceton, Universitatea California din Los Angeles, Universitatea Yale, Institutul de Tehnologie din California, Universitatea din Michigan, Universitatea din Columbia, Universitatea din Chicago, Universitatea Cornell, Universitatea din Pennsylvania, Universitatea „Johns Hopkins”, Universitatea din Illinois „Urbana Champaign”, Universitatea Carnegie Mellon, Universitatea Austin din Texas, Universitatea din Washington, Universitatea din New York, Universitatea Wisconsin din Madison, Univeristatea Duke, Universitatea California din San Diego, Universitatea Northwestern, Institutul de Tehnologie din Georgia, Universitatea California din San Francisco, Universitatea din Massachusetts, Universitatea California din Davis, Universitatea Purdue din West Lafayette).
Tot în primele cincizeci de poziţii, poziţia cincizeci fiind ocupată de două universităţi sunt şapte universităţi din Marea Britanie (Universităţile Cambridge, Oxford, Colegiul Imperial din Londra, University College London, Şcoala de Ştiinţe Economice şi Politice din Londra, universităţile din Edinburgh şi Manchester), câte trei din Canada (Universitatea din Toronto, British Columbia din Vancuver şi Universitatea McGill) şi Australia (Universitatea din Melbourne, Universitatea Naţională a Australiei, Universitatea din Sydney), câte două din Japonia (Universitatea din Tokyo şi cea din Kyoto) şi China (Universitatea din Tsinghua şi cea din Peking), dar şi universităţi din Singapore (Universitatea Naţională din Singapore), Elveţia (Institutul de Tehnologie din Zürich), Hong Kong (Universitatea din Hong Kong), Germania (Universitatea din München „Ludwig-Maximilians”), Corea de Sud (Universitatea Naţională din Seul) sau Federaţia Rusă (Lomonosov Moscova).
Următoarele patruzeci de poziţii sunt ocupate de 17 universităţi americane, şase din Olanda, cinci din Franţa, câte trei din Germania, Japonia , Hong Kong şi Australia, câte una din Israel, Belgia, Elveţia, Turcia, Taiwan, Suedia, Marea Britanie, Corea, Brazilia şi Singapore.
Pe ultimele nouă poziţii în top se situează Universitatea Bristol din Marea Britanie, Universitatea Freie din Berlin – Germania, Universitatea Lund din Suedia, Universitatea Maryland din College Park – SUA, Universitatea Monash din Australia, Universitatea Paris-Sud din Franţa, Universitatea Texas A&M – SUA, Universitatea Uppsala din Suedia şi Centrul de Cercetări şi Universitatea Wageningen din Olanda.
Clasamentul mondial al instituţiilor de învăţământ superior în funcţie de reputaţie este elaborat pe baza unui studiu de opinii efectuat în mediile academice.
Studiul privind reputaţia academică, disponibil în zece limbi, utilizează datele Naţiunilor Unite pentru a se asigura că sunt luate în calcul criteriile demografice şi educaţionale corespunzătoare la nivel global. Studiul este realizat în mod egal din punctul de vedere al disciplinelor academice. Persoanele rugate să răspundă sunt reprezentative pentru ţările în care locuiesc şi pentru disciplinele predate în universităţi.
Chestionarul, gestionat de Institutul de sondare a opiniilor Ipsos MediaCT pentru furnizorul de date Thomson Reuters, are ca respondenţi doar membri ai mediilor academice experimentaţi şi cunoscuţi pentru articolele publicate.
Clasamentul pe anul 2013 a fost elaborat pe baza studiilor de opinie efectuate în intervalul martie – aprilie 2012, fiind primite 16.639 de răspunsuri din 144 de ţări. Au fost intervievaţi experţi care au lucrat în mediul academic în medie 17 ani.
Există răspunsuri echilibrate în funcţie de disciplinele de studiu. În 2013, cele mai multe răspunsuri (22,1 la sută) provin de la specialişti în ştiinţe sociale, urmate de experţi în inginerie şi tehnologie (21,3 la sută), ştiinţe fizice (18 la sută), specialişti în discipline medicale (15,4 la sută), ştiinţe despre viaţă şi actualitate (12,7 la sută), specialişti în arte şi ştiinţe umaniste (10,5 la sută).
Şi răspunsurile în funcţie de regiuni sunt echilibrate: 33 la sută din răspunsuri provin din America de Nord, 17 la sută din Europa Occidentală, 12 la sută din Estul Asiei, zece la sută din Oceania, şase la sută din Estul Europei, cinci la sută din America de Sud şi cinci la sută din Orientul Mijlociu.
Specialiştii nu sunt rugaţi să creeze o ierarhie a instituţiilor de învăţământ superior, ci să scrie principalele 15 universităţi pe care le consideră cele mai bune.
