Surse din cadrul PNL au confirmat că Iohannis s-a înscris în PNL. La ora 14.00, primarul Sibiului și Crin Antonescu fac declarații de presă legat de acest subiect.
„Domnul Iohannis se va înscrie în Partidul Naţional Liberal. În curând va fi o conferinţă de presă alături de Crin Antonescu”, a spus Haşotti.
Iohannis răspunde, astfel, invitaţiei făcute de Crin Antonescu dinainte de alegerile locale, de a se alătura liberalilor.
Primarul Sibiului va face declarații la ora 14.00, alături de președintele partidului, Crin Antonescu.
CLICK AICI SĂ VEZI LIVE VIDEO CONFERINȚA DE PRESĂ A LUI IOHANNIS ȘI ANTONESCU!
Klaus Johannis este primar al Sibiului din anul 2000 și președintele al Forumului Democrat al Germanilor din România.
Anul trecut, Iohannis şi Ponta au discutat despre posibilitatea ca primarul Sibiului să preia un prtofoliu în guvern. El a respins însă această posibilitate.
Johannis a precizat că a discutat cu Victor Ponta „posibilitatea de a lucra în Guvern” şi că s-au „oprit un pic” asupra MAEur, dar „discuţia a mers repede mai departe”, întrucât i-a explicat premierului că nu poate pleca imediat după ce sibienii l-au ales.
În octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus de PSD, PC, UDMR, PNL şi minorităţi pentru postul de premier, mandatul său urmând să fie formarea un guvern care să gestioneze problemele economice urgente şi să asigure organizarea de alegeri prezidenţiale. În schimb, preşedintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.
Klaus Iohannis, „locomotiva” FDGR
Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit cu Carmen Iohannis, cuplul neavând copii. A absolvit, în 1983, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu. Din 1989 până în 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Naţional „Brukenthal” din Sibiu. Între 1997 şi 1999 a fost inspector şcolar general adjunct, iar între 1999 şi 2000 inspector general, potrivit Mediafax.
Klaus Iohannis este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar din 2001 este preşedintele formaţiunii.
S-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali. „Am ajuns mai mult întâmplător aici (primar al Sibiului – n.r.), fiindcă am vrut să promovez Forumul Democrat al Germanilor în Consiliul Local, lucru care atunci a funcţionat extrem de bine”, declara, în luna aprilie a acestui an, primarul Sibiului.
Klaus Iohannis a ajuns, atunci, în al doilea tur de scrutin, cu actualul deputat PSD Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18 la sută din voturile valabil exprimate, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi. În primul mandat, a avut alături o echipă a PSD, cu care a administrat oraşul timp de patru ani.
La următoarele alegeri, Iohannis a reuşit să câştige al doilea mandat de primar, cu 88,7 la sută din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. Tot atunci, FDGR a obţinut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, şi a preluat conducerea Consiliului Judeţean Sibiu, prin Martin Bottesch, membru FDGR.
La alegerile locale din 2008, Iohannis a întrunit 83,2 la sută din voturi şi 14 fotolii de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.
Averea lui Iohannis – şase imobile şi venituri de 114.000 de lei din chirii, în 2011
În ceea ce priveşte averea personală, nu au fost mari schimbări în ultimii patru ani de mandat. Astfel, în declaraţia sa de avere postată pe site-ul Primăriei Sibiu, Klaus Iohannis a trecut aceleaşi şase imobile, trei apartamente şi trei case, din municipiul Sibiu, cumpărate împreună cu soţia, doar în conturi situaţia fiind puţin diferită. Astfel, dacă în 2008 avea un cont cu 4.062 de dolari, unul cu 50.000 de lei, iar în altul 19.060 de euro, acum situaţia financiară arată că în cele trei conturi sunt 9.000 de euro, 3.000 de dolari şi 11.000 de lei. Anul trecut, venitul din salarii al primarului a fost de peste 52.000 de lei, alţi aproximativ 114.000 de lei revenind din chirii.
Potrivit declaraţiei de avere, Iohannis nu deţine niciun automobil, însă din 2007, Automobile Bavaria Group, prin dealerul local, a oferit în folosinţă gratuită Primăriei Sibiu o limuzină din seria 7, pentru ca, în 2009, Klaus Iohannis să conducă tot un BMWseria 7, modelul 750i. În 2010, primarul a primit primul BMW M5 din ţară.
Investiţii preponderent infrastructura rutieră
Din 2000 până 2007, bugetul Sibiului a crescut de 14 ori. Astfel, dacă în 2000 bugetul oraşului era de aproape 22 de milioane de lei, în anul Capitalei Culturale a ajuns la peste 265 de milioane de lei, fără rectificările ulterioare. Cea mai mare creştere a fost însă în anul 2003 faţă de anul 2002, când s-a înregistrat o creştere de 61 la sută.
Bugetul pe 2008 al Primăriei Sibiu a fost de peste 374 de milioane de lei, în 2009 a depăşit 443 de milioane de lei, pentru ca în 2010 acesta să scadă la 287 de milioane de lei. Primarul declara, atunci, că motivul principal a fost criza, care a diminuat veniturile, dar şi faptul că transferurile de la bugetul de stat au fost cu mult mai mici. Cel de anul trecut a fost comparabil, de 284 de milioane de lei, proiectele de investiţii ale Primăriei fiind realizate, în cea mai mare parte, printr-un împrumut de la BERD. „Anul 2011 va fi un an care va aduce foarte multe îmbunătăţiri în infrastructura municipiului, fără să fi alocat foarte mulţi bani pentru aceste lucrări. Pare un paradox, dar nu este, pentru că vom folosi creditul BERD pentru a angaja lucrări de infrastructură în spaţiul public, de asemenea, vom folosi bani din proiecte europene, aprobate sau în curs de aprobare”, declara, la începutul anului trecut, primarul.
Împrumutul de la BERD, semnat în octombrie 2010, în valoare de 11,5 milioane de euro, a asigurat continuarea investiţiilor în infrastructura municipiului, banii fiind împărţiţi în trei tranşe egale, pentru trei ani. Astfel, în 2011 au început lucrări de modernizare pe 12 străzi şi construcţia unui pod peste Cibin, anul acesta fiind în plan modernizarea altor 13 străzi.
În plus, în 2011, s-a încheiat proiectul finanţat din fonduri europene pentru implementarea conceptului de Administraţie Electronică la nivelul municipiului Sibiu, valoarea totală a acestuia fiind de aproximativ două milioane de lei. Prin intermediul acestuia, cetăţenii au la dispoziţie pe site-ul instituţiei o platformă electronică unde pot depune cereri, pot solicita informaţii şi pot efectua plăţi, fără a se deplasa la sediul Primăriei.
Cel mai important proiect pentru care municipalitatea a solicitat finanţare este Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, alcătuit din opt proiecte care se referă la revigorarea Oraşului de Jos, ce cuprinde, printre altele, modernizarea mai multor străzi din acest areal. Patru dintre proiecte au fost deja aprobate spre finanţare, ultimul chiar la sfârşitul lunii martie a acestui an.
Un alt proiect aprobat spre finanţare în 2011 a fost Sibiu Baroc Update, de peste un milion de lei, care asigură finanţarea unei campanii de promovare a şapte trasee turistice şi a evenimentelor culturale ce au loc în 2012.
Împreună cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Apă şi SC Apă Canal, Primăria Sibiu a început, anul trecut, un proiect de reabilitare şi amenajare a reţelelor de apă şi canalizare din municipiu şi din o mare parte a localităţilor din judeţul Sibiu şi din oraşul Făgăraş din judeţul Braşov. Contractul de finanţare prin fonduri structurale a fost semnat în luna aprilie 2011, valoarea acestuia fiind de peste 123 de milioane de euro. În municipiul Sibiu, lucrările presupun extinderea reţelelor de apă şi canalizare în câteva cartiere mărginaşe şi reabilitarea celor existente, lucrările fiind evaluate la aproximativ 11,8 milioane de euro.
Bugetul pe 2012 al Sibiului este de 336 de milioane de lei. Pentru investiţii noi sau în continuare, mai ales în infrastructura rutieră a oraşului, au fost alocate peste 100 de milioane de lei, aproximativ jumătate venind de la bugetul local.
„Este un buget relativ precaut, dacă ne referim la veniturile pe care le estimăm. Pe de altă parte, este aşa cum sibienii s-au obişnuit în ultimii ani, un buget cu o puternică componentă de investiţii. Acest principiu l-am folosit în fiecare an şi rezultatul este cel care se vede afară. Am încercat să avem o parte cât se poate de mică din buget destinată cheltuielilor curente, cheltuielilor care nu adaugă nimic la infrastructura oraşului. Sunt foarte multe lucrări propuse şi sunt convins că vom realiza mare parte din ele. În ultimii ani, execuţia bugetară a fost foarte bună, ne-am apropiat de sută la sută, ceea ce arată că şi proiecţia a fost bună, dar şi în timpul anului s-a lucrat foarte serios la punerea în practică”, declara, la sfârşitul anului trecut, primarul Klaus Iohannis.
Gradul de îndatorare a municipiului este, în prezent, de 13,9 la sută, prin cele şase împrumuturi contractate. Primul este de 10 milioane de euro, pentru societatea de Apă-Canal, contractat în 2004, alte 10,5 milioane de lei au fost contractate în 2006, de la BRD, pentru construcţia de locuinţe sociale, două împrumuturi, de 70 de milioane de lei, respectiv 20 de milioane de lei, de la Dexia, în 2007, respectiv 2008, pentru extinderea şi modernizarea Aeroportului Sibiu, alte 10 milioane de euro, în 2007, de la BERD, pentru modernizarea de străzi, ultimul fiind cel de 11,5 milioane de euro, tot de la BERD.
„Deja în acest contract (ultimul – n.r.) este prevăzut un al doilea împrumut care va fi negociat în 2013 şi începe în 2014-2015-2016, probabil tot în valoare de aproximativ 10-11 milioane de euro. Creditul este gândit de la început pentru infrastructură rutieră”, declara, la sfârşitul anului trecut, Klaus Iohanis.
