Sfârșitul sfârșitului sau începutul sfârșitului.. Am auzit cuvintele astea de zeci de ori în ultimele zile încât am ajuns să fiu iritat de ”greutatea” lor….
Cred că România poate fi împărțită ușor în două categorii de oameni. Cei simpli, apăsați de greutățile de zi cu zi, de cum să câștige un ban în plus să își achite ratele la bănci, de cum să facă în așa fel încât de Crăciun să aibă bani să cumpere un simplu brad pentru familie și masa să fie plină de bunătățuri… Cei ”complicați” și bogați care nu știu ce super jeep de fiță să își mai ia sau nu se decid dacă parfumul de la Channel e mai mișto decât cel de Armani, la care se adaugă cei ce se agață de o idee, un mit sau hai să i spun, o fantezie cum e Apocalipsa mayașilor…
Am văzut zilele astea tot felul de oameni, care mai de care mai ciudați și mai ”speriați” că vine sfârșitul lumii… Și slavă Domnului am văzut că și România are „nebunii” ei, că deh, țară fără astfel de personaje nu se găsește deocamdată pe această planetă pe care noi trăim.
Am văzut cu ochii mei astfel de oameni, aci, la o aruncătură de băț de Sibiu, la Păltiniș. Vreo 30 de tineri ”cu capul în nori” s-au gândit ei că Apocalipsa chiar vine și s-au baricadat cu prietene, amante, etc, într-o cabană în vârf de munte..
Când am văzut că au izolat geamurile cu o folie protectoare (nu știu de ce îi proteja), că au adus un microbuz plin cu cartofi și conserve, am crezut că se pregătesc să hiberneze ca urșii în bârlog..
În loc să ajute niște bătrâni care stau probabil triști acum pe undeva că nu au ce să pună pe masă de sărbători, în loc să ajute niște copilași care visează și ei că Moș Crăciun le va aduce totuși un cadou cât de mic acum de Sărbători, în loc să facă ceva ca să ajute pe CINEVA, tinerii aceștia au preferat să nu facă nimic nici pentru ei.. Sincer i-as fi ajutat eu cu un bocanc undeva, dar nu meritau nici efortul acesta…
Știți ce făceau câțiva dintre ei în dimineața zilei în care trebuia să vină Apocalipsa? NIMIC! Se scărpinau undeva pe scările din fața cabanei și își pipau liniștit țigările, ca după o noapte lungă în care au stat probabil cu ”frica în sân” că vine sfârșitul..
Nu vorbesc de sfârșitul lumii… Vorbesc de sfârșitul Apocalipsei din capul lor…