Oamenii trebuie însă să fie informaţi şi atunci când cumpără un produs alimentar, spune directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi. Puţini oameni sunt obişnuiţi să citească etichetele produselor alimentare şi, în acest domeniu, românii nu fac excepţie.
Românii ştiu prea puţine despre drepturile pe care le au în calitate de consumatori şi consideră că majoritatea produselor de pe piaţă sunt nesigure. De marţi, oamenii nemultumiţi de unele servicii sau produse pot afla ce drepturi au în ţară, dar şi în spaţiul comunitar, datorită a unei campanii lansate de Comisia Europeană.
Campania este necesară, spun iniţiatorii ei, în condiţiile în care clienţii înşelaţi rar se adresează autorităţilor. Cu toate acestea, reiese dintr-un eurobarometru, opt din zece români doresc să ştie mai multe despre ceea ce trebuie să facă în situaţia în care vor să returneze un produs cumpărat de pe internet şi cam tot atâţia vor să afle detalii despre condiţiile de acordare a creditelor bancare. Chiar şi astăzi, preţul rămâne în continuare singurul criteriu la cumpărături.
Oamenii au dreptul să ştie ce conţin mâncărurile din restaurante
În opinia directorului Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, citirea etichetelor este primul pas pentru sănătatea consumatorului. „Eticheta compoziţională, în care trebuie întotdeauna să regăsim toate ingredientele, aditivii alimentari şi aromele, în ordinea lor cantitativă descrescătoare. Trebuie să citim eticheta cu alergeni – de exemplu, conţine gluten sau ou sau arahide – pentru că sunt multe persoane care suferă de intoleranţă şi alergii alimentare şi care, în mod expres, ar trebui să evite consumarea acelor alimente.
„Şi, de asemenea, unele alimente au şi etichetă nutriţională; acolo, vom găsi informaţii despre proteine, dacă sunt de origine animală sau vegetală, ce fel de glucide, dacă avem şi fibre, dacă avem zaharuri lente sau despre cantitea de vitamine şi minerale pe care îl conţine acel produs şi, de asemenea, trebuie să ştim locul de provenienţă al alimentului şi termenul lui de valabilitate”, a spus Gheorghe Mencinicopschi.
Doctorul Mencinicopschi atrage atenţia asupra faptului că toate aceste reglementări europene sunt valabile şi în cazul alimentelor neambalate şi chiar al reţetelor folosite în restaurante. „Dacă intru în galantar şi doresc să cumpăr un salam, dar acesta nu are eticheta compoziţională, carne, grăsime, E-uri ş.a.m.d., este o încălcare a drepturilor consumatorului şi o încălcare a legii.
„La restaurant, este dreptul nostru de a cunoaşte ce conţine un fel de mâncare şi, de asemenea, chiar atunci când cumpărăm un covrig sau o gogoaşă, este obligaţia producătorului să scrie compoziţia covrigului sau a gogoşii, pentru ca noi să ştim, să fim în cunoştinţă de cauză”, a spus directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi recomandă ca, în cazul în care întâlnim cel puţin trei nume de substanţe pe eticheta unui aliment, ale căror semnificaţii nu ne sunt cunoscute, să ne gândim mai bine înainte de a consuma acel produs, să căutăm definirea acestora şi să decidem achiziţia lor doar în cunoştinţă de cauză.