Null/Momentul zero, cel de-al doilea spectacol de dans al companiei israeliene Vertigo Dance Company din ediția a XIX-a a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, a avut loc într-o sală arhiplină. Vreau să cred că asta se datora în primul rînd faptului că s-a dus vestea în Sibiu despre cît sînt de buni și nu faptului că după spectacol era programată cina festivă de închidere a Festivalului, în restaurantul unui hotel din apropiere.
Spectacolul de aseară a fost mai puțin dinamic dar, cel puțin pentru mine, mai plin de simboluri. Coregrafa Noa Wertheim recreează momentul zero, al genezei, utilizînd decor, costume și mișcările fracturate uneori, de ființe ce se obișnuiesc cu mișcarea după imobilitatea începuturilor. Din nou decorul este minimal, panouri simple și trei chiuvete albe, în stînga scenei. Apa, ce apare și ca fundal sonor, face referire la creația prin apă, udatul ritual și apoi coregrafia uneia dintre dansatoare amintește de zbaterea de a ieși din mediul acvatic al uterului.
Coloristica este redusă: alb și negru, non-culori, yin și yang. Femininul și masculinul sînt amestecate în spectacol, costumele bărbaților au ceva feminin, un fel de ființe androgine descoperă lumea. Fiecare gest este un simbol. De-a lungul spectacolului am remarcat repetarea unei secvențe de patru poziții ale palmelor, bănuiam că există o semnificație ascunsă dar îmi scăpa. Ulterior, am avut bucuria de a discuta cu Noa Wertheim și am primit explicația: erau simboluri tot din cultura chineză, degetul arătător ridicat era simbolul femeii tinere, arătătorul și degetul mare unite sub formă de cerc îi arătau creșterea, palma desfăcută în sus, maturitatea iar pumnii strînși și apoi desfăcuți în jos… moartea.
Finalul spectacolului unifică în alb toate personajele, este un semn al transcenderii, al unei spiritualități dobîndite. Un spectacol plin de forță, din nou, uimitoare mobilitatea dansatorilor, orele de exercițiu fizic ce fac ca mișcarea să pară lipsită de efort. Sper să îi revăd, după spusele coregrafei companiei, o dată la doi ani își propun să revină la Festivalul sibian. De altfel, aceasta a fost invitată să vină la Sibiu, să construiască un spectacol de dans cu trupa locală.
Am prins doar finalul spectacolului de stradă din Piața Mare, al olandezilor de la Close-Act Theatre, Invazia. Ființe mitologice au „invadat” la propriu piața, mii de oameni putînd vedea dragoni și extratereștri, regine ale pămîntului și păsări de foc. După acestea, Turnul Sfatului a avut parte de o schimbare arhitecturală, prin proiecții de stiluri diferite.
[wpg_thumb]