Actorii Teatrului Naţional „Radu Stanca” vor putea să joace după 107 ani pe prima scenă de teatru din Ardeal, aflată în Palatul ASTRA din Sibiu, unde constructorii au efectuat în ultimii doi ani ample lucrări de restaurare, a precizat luni, pentru AGERPRES, directorul Bibliotecii Judeţene ASTRA, Silviu Borş.
„Miercuri, 30 mai 2012, la ora 14,00, va avea loc redeschiderea oficială a Sălii Festive a Bibliotecii Judeţene ASTRA, Corpul A. Renovarea Palatului ASTRA a însemnat în 2011, investiţii de peste 400.000 de lei. Aici se află şi prima scenă de teatru din Ardeal, de la 1905, unde sunt sigur că vor avea loc pe viitor spectacole cu actorii Teatrului Naţional ‘Radu Stanca’. Sala festivă respectă acum şi cromatica iniţială, din spusele arhitectului”, a precizat Silviu Borş.
Conform acestuia, sala unde se află prima scenă de teatru din Ardeal, se foloseşte acum mai mult ca sală festivă, după ce mai mulţi ani a reprezentat principala şi cea mai mare sală de lectură pentru generaţii întregi de sibieni.
Clădirea Palatului ASTRA a fost edificată în urma unui concurs jurizat de Reuniunea arhitecţilor din Viena la care s-au prezentat 24 de proiecte, dintre care a fost selecţionat cel al arhitectului Baranyai Aladar. Valoarea devizului s-a ridicat la 158.426 de coroane şi 97 de fileri.
Edificarea Palatului ASTRA s-a făcut într-o perioadă de mare efervescenţă, în care s-au ridicat şi alte clădiri reprezentative, printre care Muzeul de Istorie Naturală şi Seminarul Evanghelic (1891), sediul Comandamentului Militar din str. Nicolae Bălcescu (1892), Hotelul ‘Împăratul Romanilor’ (1895), Şcoala Evanghelică pentru băieţi din strada Alexandru Odobescu (1897), Liceul ‘Gheorghe Lazăr’ (1899), Palatul Comenduirii din Bulevardul Victoriei, clădirea Poştei şi Baia Neptun (1904), Primăria, iniţial bancă de credit (1906), Tribunalul (1908), Institutul pentru pregătirea moaşelor din str. Maternităţii (1914), Arhivele statului (1913-1924).
Una dintre cele mai importante clădiri ridicate în această perioadă – Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, sfinţită la 13 mai 1906, constituie, împreună cu sediul actual al Bibliotecii, cele mai importante realizări ale românilor din oraş la începutul secolului XX. sursa: AGERPRES