Anders Behring Breivik a declarat marţi în faţa tribunalului din Oslo că este un „ultranaţionalist” care a acţionat în numele drepturilor omului pentru a-şi salva poporul şi că a fost inspirat de Al-Qaida atunci când a ucis 77 de persoane vara trecută, în Norvegia.
„Drepturile omului (mi-au dat dreptul de a proteja poporul norvegian-n.r.). Poate pare stupid, dar aşa este”, a declarat Breivik în cea de-a doua zi a procesului său.
Cu cel mai mare calm, el a spus că a fost determinat să acţioneze de faptul că poporul său este „victima unei deconstrucţii sistematice care echivalează cu o epurare etnică”.
„Atacurile de la 22 iulie au fost atacuri preventive pentru a apăra norvegienii puri”, a declarat Breivik, în cadrul unei intervenţii de peste o oră, deşi Curtea îi acordase 30 de minute, pentru a evita un discurs de propagandă. El şi-a încheiat intervenţia cerând să fie achitat.
Breivik promisese să îşi modereze retorica. „Nu am intenţia de a spori suferinţa pe care (familiile şi supravieţuitorii) o simt deja (…). Nici nu îmi pot imagina suferinţele pe care le-am provocat”, a afirmat el.
Regretând că viaţa confortabilă a norvegienilor îi împiedică să-şi apere ţara aşa cum consideră că a făcut-o el, Breivik a mai declarat în faţa judecătorilor că ar relua masacrul comis la 22 iulie, când a ucis 77 de persoane. „Da, aş face-o din nou”, a afirmat el, adăugând că adolescenţii ucişi pe insula Utoeya nu erau „copii nevinovaţi” şi că pentru el, a-şi încheia viaţa în închisoare sau a muri pentru poporul său constituie „cea mai mare onoare”. El a recunoscut apoi că iniţial prevăzuse ca operaţiunea sa să fie un „atac sinucigaş”.
„Viziunea sa asupra lumii este coerentă, dar foarte deosebită. Faptul că şi-a moderat puţin afirmaţiile le face din nefericire să semene mai mult cu lucruri pe care le găsim pe bloguri şi în cărţi”, a declarat presei Ali Esbati, un suedez de origine iraniană care a supravieţuit atacului de pe insula Utoeya.
Avocatul său Geir Lippestad avertizase că mărturia clientului său, prevăzută să dureze cinci zile, va fi greu de ascultat.
„Dacă iei Declaraţia universală a drepturilor omului ca punct de plecare, îţi poţi acorda mandatul” de a-ţi apăra ţara, a mai declarat Breivik, convins că „fraţii naţionalişti europeni vor sfârşi prin a învinge”, deoarece „nu acceptăm ca ţara noastră să fie colonizată împotriva voinţei noastre”.
Pentru a atinge acest scop, el afirmă că militanţii naţionalişti europeni au „multe de învăţat” de la Al-Qaida, „organizaţia militantă cu cea mai mare reuşită din lume”.
El a recunoscut însă că gestul său „a fost atât de extrem, chiar şi pentru militanţii naţionalişti”, încât nu va fi niciodată înţeles.
„După 11 septembrie, chiar şi militanţii islamişti au fost şocaţi: ei credeau că s-a mers prea departe”, a încercat el să explice, făcând referire la atentatele de la New York revendicate de Al-Qaida.
Breivik a mai precizat că organizaţia din care pretinde că face parte, „Cavalerii templieri”, este o mică reţea de trei persoane pe care a prezentat-o în manieră „pompoasă”, dar care există, chiar dacă poliţia nu a reuşit să-i dovedească existenţa.
