Acest oficial nu a făcut nicio precizare privind detaliile acuzaţiilor aduse împotriva sergentului în vârstă de 38 de ani care şi-a părăsit pe 11 martie, la miezul nopţii, baza din districtul Panjwayi, aflat în provincia Kandahar (sud), ucigând în două sate vecine 17 persoane, între care mai multe femei şi copii, arzând cadavrele, conform procurorilor.

Un bilanţ anterior indica 16 persoane ucise, dintre care nouă copii.

Ulterior, el a revenit la bază, unde s-a predat.

Transferat iniţial la o bază din Kuwait, el a fost arestat preventiv în închisoarea militară Fort Leavenworth (Kansas).

Rechizitoriul trebuie să fie anunţat oficial vineri, potrivit unor surse apropiate anchetei. În sistemul judiciar militar american, comandantului unităţii din care suspectul face parte îi revine responsabilitatea de a semna documentul care conţine dovezile incriminatoare colectate de către anchetatori militari.

Ulterior, el trebuie să se prezinte, asistat de avocaţii săi, la o audiere preliminară, denumită “Audiere în baza articolului 32”, înainte de orice audiere în faţa curţii marţiale.
Dacă este găsit vinovat de aceste crime, subofiţerul este pasibil de pedeapsa cu moartea, conform secretarului Apărării, Leon Panetta.

Motivele care l-au determinat pe militar să comită crimele de care este acuzat sunt necunoscute.

Avocatul său, John Henry Browne, l-a vizitat luni şi marţi la Fort Leavenworth. El le-a declarat jurnaliştilor că clientul său suferă de amnezie.

“El îşi aminteşte începutul serii şi după (fapte, N.r), dar nu-şi aminteşte ce s-a întâmplat între cele două”, a declarat Browne pentru CBS.

Conturând linia de apărare, avocatul a menţionat că nu va invoca nebunia, care dacă este acceptată ar putea însemna iresponsabilitatea penală, ci o “alterare a discernământului” lui Bales în momentul faptelor, lucru care ar putea fi considerat circumstanţă atenuantă.

În timpul unei misiuni anterioare în Irak, din 2010, Bales a suferit un traumatism cranian în urma unui accident rutier. Numeroşi militari care suferă de sindromul de stres posttraumatic – ce rămâne a fi demonstrat în cazul lui Bales – l-au dezvoltat după un traumatism cranian, de multe ori cauzat de explozii.

În cazul în care apărarea va reuşi să convingă juriul că nu a existat premeditare ci o alterare a discernământului în timpul faptelor cauzată de un posibil stres posttraumatic, atunci pedeapsa maximă este închisoarea pe viaţă, care poate include şi posibilitatea eliberării condiţionate, după zece ani de închisoare, a declarat pentru AFP Daniel Conway, un avocat militar.

 

Ultima oră

Comentariul meu