Ministerul Transporturilor şi-a propus un obiectiv extrem de ambiţios: finalizarea în doar trei ani a autostrăzii Sibiu-Piteşti, un tronson de 116 km care trece prin munţi. În cel mai optimist caz, şansele de reuşită sunt de 60-70%, având în vedere experienţa locală de a construi tronsoane de 20-30 km la câmpie în 3-4 ani, spun executivii şi consultanţii din construcţii chestionaţi de ZF. 
Coridorul IV paneuropean, care tranzitează România de la vest la est, de la Nădlac până la Constanţa, ar putea fi gata în 2016, potrivit celor mai recente estimări ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Atunci ar urma să fie gata şi tronsonul Sibiu – Piteşti, o autostradă de 116 km ce traversează munţii şi care până în urmă cu câteva săptămâni reprezenta marea necunoscută a Coridorului IV paneuropean.
Transporturile au renunţat la varianta parteneriatului public-privat şi vor să construiască această autostradă din fonduri europene din exerciţiul 2014-2020.
CNADNR susţine că va lansa anul acesta licitaţie pentru revizuirea studiului de fezabilitate, astfel încât autostrada să poată fi gata în trei ani (2014-2016). Executivii şi consultanţii din construcţii chestionaţi de ZF susţin că ţinta de trei ani este uşor optimistă, dar dacă autorităţile vor învăţa din experienţa trecută, nu le va fi imposibil. Autostrada Timişoara – Arad, cu o lungime de 32,2 km şi situată în câmpie, a fost începută în vara anului 2009 şi a fost dată în folosinţă în decembrie anul trecut, urmând să fie finalizată complet în al doilea trimestru al acestui an. Practic, aproape 3 ani pentru puţin peste 30 km la câmpie.
„Dacă exproprierile sunt realizate, atunci din punct de vedere tehnic este posibil să construieşti o autostradă cu această lungime (autostrada Sibiu – Piteşti – n. red.) în trei ani. Cu toate acestea, în România ar putea fi mult mai dificil din cauza experienţei limitate a companiilor, a autorităţilor şi chiar a furnizorilor de materiale (de construcţii – n.red.)”, spune Rhandy Tharp, managing director pentru filiala locală a companiei americane de arhitectură, inginerie şi construcţii Epstein.
El mai spune că este esenţial ca firmele de construcţii şi de proiectare să fie extrem de bine calificate şi experimentate şi ca finanţarea să fie asigurată astfel încât lucrările să nu fie puse în stand-by din cauza lipsei resurselor financiare. „Dacă au loc schimbări la nivel de management, achiziţii şi proces de construcţie în sine (…), atunci aş spune că şansele de reuşită (în ceea ce priveşte construirea tronsonului Sibiu – Piteşti în trei ani – n.red.) sunt de 60-70%”, mai spune Tharp, care adaugă că dacă nu vor fi realizate schimbări şi lecţiile din trecut nu vor fi asimilate de autorităţi, realizarea autostrăzii în termenul propus, de trei ani, va fi posibilă doar în proporţie de 20-30%.
În trei ani 25%?
Alexandru Dobre, preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii, spune că având în vedere experienţa trecută în construcţii de autostrăzi, şansele ca proiectul Sibiu – Piteşti să fie finalizat în trei ani sunt practic nule. „Aş spune că sunt zero şanse ca autostrada Sibiu – Piteşti să fie gata în trei ani. Poate 25% din ea să fie finalizată în trei ani”, spune Dobre.
Pe de altă parte, Florin Popa, managing partner al companiei de consultanţă în construcţii Vitalis Consulting, arată că este dificil de estimat care sunt şansele de finalizare a unui astfel de proiect în 3-4 ani luând în considerare ritmul de lucru din România ultimilor ani. „Dacă ne uităm la trecutul României cu privire la progresul unui proiect de construire a unei autostrăzi, sunt şanse să vedem ca fiind agresiv un termen de 3-4 ani. Cu toate acestea, un tronson de 116 km ce trece prin munţi, din punct de vedere tehnic, se poate finaliza în 3 ani bineînţeles cu anumite condiţii: problema autorizaţiilor de construire sau expropriere să nu existe, autorizaţia de mediu să existe fără limitări, finanţarea să fie asigurată, constructorul să aibă experienţă în acest gen de proiect, resursele alocate pe acest proiect să fie pe măsura provocării”, mai spune Popa.
Fondurile europene, cea mai rapidă soluţie
În contextul în care încercările anterioare ale Ministerului Transporturilor de a realiza autostrăzi în parteneriate public-privat sau în concesiune s-au soldat cu un eşec, soluţia aleasă de această dată, de a folosi fonduri europene pentru a construi autostrada Sibiu – Piteşti, este considerată cea mai potrivită. „Ministerul Transporturilor a ales cea mai rapidă metodă de a realiza autostrada Sibiu-Piteşti având în vedere că guvernul se află sub presiunea timpului, nu are experienţă în derularea de proiecte de infrastructură cu finanţare privată şi, în plus, există o sumă uriaşă din fondurile UE disponibilă”, spune Werner Weihs-Raabl, şeful diviziei de finanţări pentru infrastructură şi sectorul public din cadrul grupului austriac Erste, care deţine cea mai mare bancă de pe piaţa locală, BCR.
Autostrada Sibiu – Piteşti, cu o lungime de 116,6 kilometri şi o valoare estimată la circa 3,2 miliarde de euro, reprezintă o alternativă de traversare a munţilor la autostrada Comarnic – Braşov – Făgăraş.
sursa: zf.ro.
