La Sibiu, unde nu mai sunt apartamente branşate la sistemul centralizat, facturile pentru încălzire au crescut cu câteva zeci de lei în luna decembrie, faţă de noiembrie, însă oamenii se aşteaptă ca din cauza gerului din ianuarie facturile să li se dubleze.
În municipiul Sibiu aproape toate locuinţele s-au debranşat de la sistemul centralizat de încălzire încă în perioada anului 2000, având acum centrale de apartament.
Facturile pe care le-au plătit sibienii pentru lunile noiembrie şi decembrie au diferit de la caz la caz, în funcţie de suprafaţa apartamentului şi consumul înregistrat. Astfel, pentru un apartament de 50 de metri pătraţi într-un bloc vechi din oraş, o familie a plătit, pentru luna noiembrie, 140 de lei, iar pentru decembrie 165 de lei. Pentru aceeaşi suprafaţă, o familie care locuieşte într-un apartament la casă a plătit 220 de lei, respectiv 260 de lei.
Pentru un apartament de 110 metri pătraţi într-un bloc nou din oraş o familie a plătit aproximativ o sută de lei pentru lunile noiembrie şi decembrie, dar la regularizare a primit o factură de peste 400 de lei. Pentru un apartament la casă, în suprafaţă de o sută de metri pătraţi, o familie a plătit 250 de lei pentru noiembrie şi 386 de lei pentru decembrie, în condiţiile în care locatarii susţin că au făcut economii oprind centrala.
O categorie aparte în municipiul Sibiu sunt aproximativ 1.100 de familii, dintre care peste 200 ocupă locuinţe sociale, care sunt încă branşate la centrale de cartier. Agentul termic le este furnizat acestor familii de două societăţi aflate în subordinea Consiliului Local: SC Energie Termică, cu 245 de abonaţi şi Energosib, cu 912 abonaţi.
În iarna 2010- 2011, la prima societate preţul de producţie a gigacaloriei era de 286,42 lei şi s-a menţinut şi în acest an, iar la Energosib era de 338,59 lei pentru o gigacalorie. Preţul de producţie a gigacaloriei la Energosib în această iarnă a mai crescut, fiind, potrivit oficialilor Primăriei Sibiu, de 346,15 lei.
În toamna anului 2011, Consiliul Local Sibiu a adoptat o hotărâre în care a stabilit că preţul pe care-l va plăti populaţia pentru o gigacalorie va fi de 265,34 de lei, diferenţa urmând să fie suportată din bugetul local.
„Odată ce Guvernul a eliminat subvenţia la încălzire pe care o acorda până în această iarnă, Consiliul Local a decis să suporte din bugetul local diferenţa între preţul pe care-l plăteşte populaţia şi preţul de producţie, deoarece diferenţa este destul de mare”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei Sibiu.
Potrivit acesteia, niciuna dintre fostele centrale de cartier din perioada comunistă nu se mai află în proproprietatea Primăriei.
Preşedintele Asociaţiei de Pensionari „Solidaritatea” din Sibiu, Gheorghe Georgescu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că toţi pensionarii discută doar despre cât au de plătit pentru gaz.
„Toată lumea se plânge că abia face faţă cheltuielilor, că pensiile sunt mici, că nu au bani de medicamente, dar întreţinerea trebuie plătită. Cei mai mulţi pensionari opresc centrala de mai multe ori pe timpul zilei sau noaptea şi mai bine se îmbracă mai gros. Altfel nu au cum face economie”, a spus Gheorghe Georgescu.
Acesta a afirmat că locuieşte într-un apartament de 70 de metri pătraţi, la casă, pentru încălzirea căruia a plătit pe lunile noiembrie şi decembrie în jur de 200 – 300 de lei.
„În ianuarie mi-a venit factura cu regularizarea şi suma de plată este de 1.000 de lei. La cât de frig a fost în ianuarie a trebuit să facem mai mult foc. Mă aştept la o factură la fel de mare şi pentru luna ianuarie. Om vedea cum reuşim să plătim. E vai de capul nostru. Noi pensionarii suntem cei mai necăjiţi şi supăraţi în legătură cu aceste facturi de întreţinere şi cu costul mare al gazului”, a spus Gheorghe Georgescu.
Din cauza gerului din luna ianuarie, când temperaturile au scăzut noaptea frecvent sub minus 20 de grade Celsius, iar ziua nu au depăşit minus 10 grade, sibienii estimează că vor plăti mult mai mult pentru gaz.
„Pe luna noiembrie am avut de achitat o factură de 180 de lei, iar în ianuarie am plătit, pentru consumul de gaz din decembrie, 352 de lei. Aştept ultima factură, pentru consumul din ianuarie, probabil undeva în jurul sumei de 500 de lei”, a declarat Anca Roman, proprietara unui apartament de două sute de metri pătraţi din municipiul Sibiu.
Ea are o fetiţă de şase ani şi spune că nu-şi permite să oprească centrala pentru a face economie.
În municipiul Sibiu, în anul 1989 erau 22 de centrale de cartier şi şase puncte termice.
La începutul anilor 2000, populaţia s-a debranşat masiv, înregistrându-se situaţii în care, în acelaşi an, au cerut debranşarea 80 la sută dintre abonaţii unei centrale de cartier. În anul 2004, datoriile celor care au rămas branşaţi la sistemul centralizat se ridicau la peste 10 miliarde de lei vechi.
Punctele termice şi centralele de cartier au fost vândute, în perioada 2004 – 2008, în locul lor apărând blocuri, parcări, supermarketuri sau sedii de firme.
