În condiţiile în care România se confruntă cu incertitudini în ceea ce priveşte bugetul pentru anul viitor (care încă nu este gata), creşterea economică de 2% prognozată de FMI pentru 2012 este discutabilă, iar restructurarea şi privatizarea companiilor de stat cu pierderi care afectează bugetul se lasă aşteptate, credibilitatea liderilor şi a guvernului actual este un element-cheie pentru a traversa perioada dificilă care urmează.
ZF a realizat un top al credibilităţii miniştrilor din Guvernul Boc, care, în mare parte, se află de un an la conducerea instituţiilor care trasează principalele direcţii în economie.
„Totul se traduce în credibilitate, pentru că aceasta este esenţială pentru economie. Dacă ne uităm la statele din jur, Italia sau Grecia, de exemplu, vedem că acestea suferă în primul rând de lipsă de credibilitate. În schimb, Spania sau Germania nu au avut această problemă. De ce SUA au fost retrogradate? Pentru că nu a mai existat aceeaşi încredere în clasa politică ca în alţi ani”, este de părere Matei Păun, director la compania de consultanţă în investiţii BAC Investment.
Ziarul Financiar a pus la un loc mai multe criterii pentru realizarea topului credibilităţii miniştrilor, pe baza unor opinii ale oamenilor de afaceri, consultanţilor şi economiştilor, cei pentru care o decizie luată de un ministru le poate schimba drastic direcţia în business. Clasamentul a fost realizat pe baza a patru criterii (care au acoperit atât sfera calitativă, cât şi cea cantitativă): competenţa profesională (compatibilitatea dintre studii, experienţă profesională anterioară şi ministerul pe care îl coordonează), coerenţa şi credibilitatea mesajului (care a măsurat dacă ceea ce a promis de-a lungul timpului s-a şi îndeplinit), gradul de absorbţie a fondurilor europene (gestionate de autoritatea de management aflată în coordonarea fiecărui minister) şi transparenţa de care a dat dovadă (prin monitorizarea apariţiilor pe care le-a avut de la începutul anului până ieri în arhiva ştirilor publicate de agenţia de presă Mediafax).
Valeriu Tabără, care conduce de un an Ministerul Agriculturii, este cel mai credibil ministru din Guvernul Boc, pentru că atât experienţa profesională, coerenţa manifestată în discursurile publice, cât şi deciziile pe care le-a luat din această funcţie s-au dovedit a fi conforme cu cele ale unui candidat aproape ideal pentru fotoliul de ministru al agriculturii. La polul opus stau însă miniştrii finanţelor şi economiei, respectiv Gheorghe Ialomiţianu şi Ion Ariton, a căror credibilitate a avut de suferit nu neapărat din cauza lipsei de competenţe, ci pentru că nu s-au afirmat prin decizii care să aducă îmbunătăţiri semnificative în mediul de afaceri şi nici nu s-au remarcat prin abilităţile unui politician „foarte strălucit”.
„În primele şase luni de mandat Valeriu Tabără a fost un ministru deosebit, a conlucrat excelent cu asociaţiile fermierilor şi a sprijinit sectorul. A făcut însă multe promisiuni pe care nu le-a respectat, putea realiza şi mai multe lucruri, însă ar fi avut nevoie pentru toate proiectele de o bază financiară mai solidă”, a explicat Viorel Matei, preşedinte al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), organizaţie care reuneşte două treimi din producătorii agricoli de pe piaţa locală.
De celalaltă parte, Nicolae Sitaru, preşedinte al Ligii Asociaţiilor de Producători Agricoli din România, spune că deşi primul an de mandat se încheie pe plus, Valeriu Tabără a înregistrat şi eşecuri.
„S-a bătut şi a rezolvat mai multe lucruri, printre care plata la timp a subvenţiilor. A ţinut cu producătorii, însă nu s-a mişcat bine în domeniul irigaţiilor. Faţă de alţi miniştri, a fost mult mai bun”, spune Sitaru, care reprezintă interesele fermierilor care exploatează peste 5.000 de hectare de teren.
Unul dintre primele anunţuri în calitatea de ministru ale lui Valeriu Tabără a fost că va introduce în regim de urgenţă o lege care să amendeze cu 400 de lei/ha proprietarii care nu îşi lucrează terenurile agricole. Măsura, care ar fi trebuit să aducă 200 de milioane de euro la bugetul de stat, a fost susţinută la acel moment atât de ministrul finanţelor, cât şi de preşedintele Traian Băsescu. Pe parcursul anului însă mult discutata lege nu a apărut nici măcar sub forma unui proiect, iar declaraţiile lui Tabără s-au domolit treptat. În final, Adrian Rădulescu, secretar de stat la Agricultură, actual deputat, a declarat public că legea nu va mai ieşi pentru că în Guvern s-a decis că „sunt prea multe taxe”. Pe de altă parte, Tabără a anunţat şi că atâta timp cât va fi în funcţie nu va permite străinilor să cumpere la liber teren agricol, însă nu a putut furniza până în prezent o statistică clară a terenurilor deţinute de firme cu acţionariat străin. O altă discuţie aprinsă pe parcursul anului a fost şi situaţia terenurilor nelucrate. Nici la acest capitol Tabără nu a avut răspunsuri exacte. Estimările în privinţa terenurilor pe care cresc buruieni au variat de la câteva sute de mii de hectare la 3 mil. ha. Totuşi, nu se pot spune la fel de multe lucruri bune şi despre miniştrii economiei şi finanţelor, care au avut mult mai puţine declaraţii publice şi care nu s-au remarcat prin decizii şi afirmaţii care să le scoată în evidenţă rezultatele. „Ministrul economiei şi cel al finanţelor nu s-au manifestat public foarte mult, fie pentru că nu au avut ocazia, fie pentru că nu au vrut, de aceea credibilitatea lor este mult mai scăzută decât cea a altor miniştri. În schimb, primul-ministru a câştigat cea mai mare credibilitate în ultima perioadă, pentru că a reuşit să conducă o corabie pe timp de furtună şi să o menţină pe linia de plutire, chiar dacă deciziile sale au fost aspru criticate”, crede analistul financiar Aurelian Dochia.
În opinia lui Matei Păun de la BAC Investment, România nu are în continuare miniştri capabili să ia singuri decizii, să traseze strategii, pentru că nu au fost puşi în situaţia de a fi nevoiţi să aibă o viziune de ansamblu, complexă.
„Aceşti miniştri (ai finanţelor şi ai economiei – n. red.) sunt dovada unei soluţii de compromis, nu au fost aleşi în funcţie de competenţele dobândite prin experienţă, ci doar au satisfăcut doar anumite criterii politice. Însă nici măcar ca politicieni nu au fost străluciţi. Mai sunt unii miniştri, cum este cel al transporturilor, de exemplu, care are măcar o viziune şi care pare să ia hotărâri pe care are de gând să le implementeze”, a mai spus Păun.
După Valeriu Tabără, printre cei mai credibili miniştri ai Guvernului Boc se află Sulfina Barbu (de la Ministerul Muncii), pe care o recomandă experienţa profesională anterioară, dar care a fost proaspăt numită la conducerea unui minister care a avut trei miniştri în ultimul an.
De asemenea, Elena Udrea, ministrul dezvoltării, a reuşit să câştige credibilitate după ce a pornit cu un handicap în mandat în ceea ce priveşte credibilitatea din cauza disputelor legate de imaginea publică. Însă faptul că în gestiunea ministerului pe care îl conduce se află Programul Operaţional Regional, responsabil de blocarea celor 800 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru proiectele europene, credibilitatea i-a mai scăzut. La fel se întâmplă şi în cazul ministrului transporturilor, Anca Boagiu.
„Boagiu este perseverentă şi pare să fie credibilă, însă absorbţia scăzută a fondurilor europene gestionate de Ministerul Transporturilor îi scade din credibilitatea câştigată la celelalte criterii. Deşi este un om muncitor şi dedicat, nu i se văd rezultatele”, a mai spus Dochia.
Miniştrii cu un statut destul de incert (încă) în ceea ce priveşte credibilitatea sunt Leonard Orban (ministrul afacerilor europene), Sulfina Barbu (ministrul muncii) şi Valerian Vreme (ministrul comunicaţiilor), care nu au avut încă ocazia să-şi arate rezultatele dobândite la conducerea ministerelor.
Ce note au primit la credibilitate opt miniştri ai Guvernului Boc
Valeriu Tabără – 8,2562 de ani
Ministrul Agriculturii
Institutul Agronomic din Timişoara
- Competenţa profesională: 9
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 7
- Atragerea fondurilor europene: 8
- Transparenţa: 9 (1.043 ştiri)
Rezultatele lui Valeriu Tabără în fruntea Ministerului Agriculturii arată că acesta este, cel puţin după primul an de mandat, unul dintre cei mai buni miniştri ai agriculturii din ultimii ani, plusurile fiind absorbţia fondurilor de la UE, plata la timp a subvenţiilor, dar şi „norocul” pentru că vremea bună a adus câştiguri record fermierilor, spun reprezentanţii producătorilor agricoli. Dacă la capitolul plusuri se adaugă şi că în ultimul an în conturile beneficiarilor de fonduri europene pentru agricultură au intrat 1 miliard de euro, rata absorbţiei banilor europeni pentru agricultură ajungând la 33% în mandatul lui Tabără, nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectele privind taxarea terenurilor nelucrate sau parteneriatul public privat pentru canalul de irigaţii Siret-Bărăgan.
Sulfina Barbu – 7,544 de ani
Ministrul Muncii
Facultatea de Geologie şi Geofizică, Universitatea din Bucureşti
- Competenţa profesională: 8
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 7
- Atragerea fondurilor europene: 8
- Transparenţa: 7 (640 ştiri)
Este prematur să se facă o evaluare a rezultatelor pe care Sulfina Barbu le-a avut ca ministru al muncii, pentru că are mai puţin de două luni de când a fost numită în această funcţie. Cu toate acestea, se poate spune că experienţa sa profesională şi studiile, faptul că a fost ministru al mediului, nu o recomandă neapărat pentru poziţia de ministru al muncii. Totuşi, ea se află la conducerea unuia dintre cele mai grele ministere. În mai puţin de un an în acest minister au fost schimbaţi trei miniştri, semn că o eficientizare a proceselor în acest minister s-ar mai putea lăsa aşteptată.
Elena Udrea – 7,7538 de ani
Ministrul Dezvoltării
Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti
- Competenţa profesională: 8
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 6
- Atragerea fondurilor europene: 7
- Transparenţa: 10 (1.670 ştiri)
A reuşit să câştige credibilitate după ce a pornit cu un handicap mandatul din cauza disputelor legate de imaginea publică, însă faptul că în gestiunea ei se află Programul Operaţional Regional, responsabil de blocarea celor 800 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru proiectele europene, i-au scăzut din credibilitate. Fostă şefă de cabinet a preşedintelui Traian Băsescu, ea este soţia controversatului om de afaceri Dorin Cocoş. Este unul dintre cei mai înstăriţi miniştri ai cabinetului Boc, având o avere estimată la peste 2 milioane de euro, potrivit calculelor ZF. Împreună cu familia, Udrea deţine mai multe societăţi comerciale în domeniul serviciilor şi în turism.
Anca Boagiu – 7,2543 de ani
Ministrul Transporturilor
- Facultatea de Construcţii, secţia Hidrotehnică, Universitatea Ovidius din Constanţa
- Competenţa profesională: 8
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 8
- Atragerea fondurilor europene: 5
- Transparenţa: 8 (669 ştiri)
Este perseverentă şi pare să fie credibilă, însă absorbţia scăzută a fondurilor europene gestionate de Ministerul Transporturilor îi scade din credibilitatea câştigată la celelalte criterii. Nu i se văd încă rezultatele muncii, deşi are o vizibilitate foarte bună în presă. Recent, Boagiu a semnat finanţarea contractelor de construcţie a autostrăzilor din vestul ţării, de pe Coridorul IV paneuropean, în condiţiile în care Comisia Europeană a aprobat fonduri de 724 mil. euro din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene pentru realizarea tronsoanelor Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu. Cunoscută drept unul dintre apropiaţii lui Traian Băsescu, ea a fost cel mai tânăr ministru al României după cel de-al Doilea Război Mondial, după ce a preluat în 2000 portofoliul Transporturilor la numai 32 de ani.
Valerian Vreme – 5,348 de ani
Ministrul Comunicaţiilor
Facultatea de Electrotehnică, Secţia Automatizari şi Calculatoare, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
- Competenţa profesională: 7
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 6
- Atragerea fondurilor europene: N/A
- Transparenţa: 3 (210 ştiri)
Mare parte a anunţurilor făcute de Vreme în ultimele 12 luni sunt legate de vânzarea celor 49% din acţiunile Romtelecom deţinute de stat, însă mai vizibile au fost gafele făcute de acest ministru. În iunie ministrul l-a numit în consiliul de administraţie al Poştei Române, companie aflată în subordinea sa, pe Ionuţ Gogu, un partener de afaceri al soţiei sale. Întrebat de presă dacă Gogu are competenţele necesare acestei poziţii, Vreme a replicat sec că doar în cazul directorilor executivi se poate discuta despre experienţă. Mai mult, după plecarea Nokia, mişcare care pune în pericol creşterea economică din acest an, ministrul a comentat la modul general că trăim într-o lume globală şi că ne bucurăm atunci când vin investitorii şi ne întristăm când pleacă.
Leonard Orban – 750 de ani
Ministrul Afacerilor Europene
Facultatea de Mecanică, Universitatea din Braşov, Inginer Diplomat
Facultatea de Management, Academia de Studii Economice din Bucureşti
- Competenţa profesională: 10
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: N/A
- Atragerea fondurilor europene: N/A
- Transparenţa: 4 (348 ştiri)
Proaspăt numit la conducerea Ministerului Afacerilor Europene, Orban este fost comisar european şi fost consilier prezidenţial, cu o imagine publică de invidiat. El şi-a subliniat întotdeauna calitatea de tehnocrat şi şi-a asumat obiectivul ca până la finele anului viitor rata de absorbţie a fondurilor europene să ajungă la 20%. Rămâne de văzut dacă obiectivul său va fi îndeplinit, având în vedere că în patru ani nu am reuşit să luăm definitiv de la Comisia Europeană decât 5% din cele 19,7 miliarde de euro alocate României.
Gheorghe Ialomiţianu – 5,652 de ani
Ministrul Finanţelor
Facultatea de Ştiinţe Economice la Universitatea de Vest, Timişoara
- Competenţa profesională: 6
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 5
- Atragerea fondurilor europene: N/A
- Transparenţa: 6 (463 ştiri)
Nu este o persoană care să se fi izbit de problemele reale cu care se confruntă oamenii de afaceri. În momentul în care Europa este în criză, iar România trece prin cea mai dificilă criză financiară, nu ştie ce decizii să ia şi ce strategii să aplice şi pare a fi total depăşit de situaţie, spun specialiştii. „Nu se poate compara cu miniştrii finanţelor din alte ţări, nici măcar nu ştie să vorbească limba engleză. Nu s-a afirmat nici ca ministru şi nici ca politician, pentru că în locul lui s-au afirmat alţii”, spun consultanţii. De când a fost numit în funcţie, toate deciziile luate în cadrul acestui minister au fost anunţate de preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc, guvernatorul BNR sau alţi directori din minister, semne clare că el nu a luat nicio decizie.
Ion Ariton – 655 de ani
Ministrul Economiei
Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea din Timişoara
- Competenţa profesională: 6
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 5
- Atragerea fondurilor europene: 7
- Transparenţa: 5 (358 ştiri)
Şi Ion Ariton este un ministru depăşit de situaţie, având în vedere că trasează politici pentru cele mai mari companii energetice de pe piaţa locală, în care el n-a avut niciodată o funcţie de top management (a fost director al sucursalei Petrom din Sibiu). Ion Ariton a fost din 2008 până anul trecut preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Senat şi, potrivit informaţiilor din presă, poate fi considerat un apropiat al lui Vasile Blaga, care a fost unul dintre cei mai puternici oameni din PDL. A lucrat timp de zece ani în Petrom în perioada 1993-2003, când a ocupat mai multe funcţii în cadrul sucursalei din Sibiu. În perioada 2005-2007 a ocupat funcţia de prefect al Sibiului. A venit la conducerea ministerului într-un moment de răscruce pentru sectorul energetic, care trece printr-o amplă restructurare.
sursa: zf.ro
Ariton e un bou!