Topul judeţelor cu cei mai puţini şomeri: Sibiul rămâne cu o rată de peste 4 la sută

Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Arad şi Cluj sunt primele oraşe din ţară în care companiile aproape că au reluat dinamica angajărilor de dinainte de criză, având în vedere că rata şomajului din aceste regiuni este la jumătate faţă de media naţională, iar numărul de şomeri mai are puţin până a ajunge la nivelul din 2008.

În Bucureşti, spre exemplu, rata şomajului a scăzut în luna iulie a acestui an la 2% (comparativ cu 1,8%, cât era în iulie 2008, înainte de criză), iar recruiterii resimt această revenire prin prisma faptului că au început să se confrunte din nou cu deficit de forţă de muncă bine calificată. Cu toate acestea, judeţul Timiş este „campionul” în ceea ce priveşte şomajul scăzut, având în vedere că la jumătatea anului rata şomajului a ajuns la 1,75%, fiind cu numai 0,35% mai mică decât în iulie 2008.

Cu toate acestea, în cele mai sărace judeţe, unde şi raportul PIB per capita este cel mai scăzut din ţară, şomajul a rămas la valori ridicate. În Vaslui, spre exemplu, rata şomajului a ajuns în luna iulie a acestui an la 8,95%, în timp ce în iulie 2008 rata şomajului era de 3,9%.

„Bucureşti, Timiş, Constanţa sunt centre puternic dezvoltate, pe când zone precum Mehedinţi, Vaslui sau Galaţi au fost dintotdeauna la coada clasamentului, pentru că investitorii s-au ferit de aceste regiuni. Cred că şomajul- cel puţin în zona Bucureştiului- e uşor mascat şi o rată mai exactă ar fi mai ridicată cu cel puţin două puncte procentuale. Spre deosebire de anii anteriori însă, companiile sunt mult mai atente la procesul de selecţie, pentru că nu se mai face rabat la calitatea candidaţilor, cum se făcea în perioada de creştere economică”, spune Monica Dona, PR& Marketing Manager în cadrul companiei cu activităţi în recrutare şi muncă temporară Lugera&Makler, cu afaceri de 34,8 mil. euro anul trecut.

Lipsa infrastructurii determină un şomaj mai ridicat

În opinia lui Dragoş Gheban, managing partner în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Catalyst Solutions (care organizează anual târgul de joburi „Angajatori de top”), unul dintre motivele pentru care în judeţe pre­cum Vaslui, Teleorman sau Mehedinţi şo­ma­jul este mai mare este lipsa infrastructurii – au­tostrăzi şi căi ferate – pentru transportul mărfurilor. „Totodată, distanţa mai mare faţă de statele din Uniunea Europeană determină investitorii care au facilităţi de producţie să aleagă fie oraşe cu acces rapid la portul Constanţa, fie oraşe de la graniţa de vest a României. La acestea se poate adăuga numărul mai mic de curse aeriene sau lipsa curselor internaţionale – un motiv serios pentru care companiile care oferă servicii pot ocoli anumite judeţe”, crede Gheban.

Cu toate acestea, în Mehedinţi, de exemplu, nivelul şomajului se apropie de cel înregistrat în iulie 2008 (când rata era de 8,32%), iar acum este de 8,4%. Totuşi, se remarcă faptul că a crescut numărul şomerilor din sectorul privat: dacă în iulie 2008 erau 2.600 de şomeri care proveneau din rândul angajaţilor din companii private, ponderea este mult mai mare anul acesta, când peste 7.200 de oameni care îşi căutau un loc de muncă proveneau din mediul privat.

„Un alt aspect ce trebuie luat în considerare îl constituie forţa de muncă insuficient de calificată, ce poate îndepărta investorii, având în vedere că, de exemplu, oraşele cu un număr mai mare de vorbitori de limbă germană atrag mai uşor investori din Germania şi din Austria. Din acest punct de vedere sunt avantajate oraşele care au mari centre universitare”, crede Gheban. El a adăugat că menţinerea unor companii mari în anumite regiuni joacă un rol important în influenţa ratei şomajului deoarece acestea tind să angajeze un număr mai mare de persoane.

Se caută IT-işti şi ingineri

Monica Dona de la Lugera&Makler admite însă că s-au deschis mai mult poziţii anul acesta faţă de anul trecut sau faţă de acum doi ani, însă nu se poate spune că cererea de forţă de muncă a ajuns la nivelul înregistrat în 2008.

„Cred că mulţi şomeri care şi-au terminat perioada de indemnizare nu au mai fost incluşi în statistici, deşi nu şi-au găsit încă un loc de muncă. Există în continuare candidaţi care vin la interviu şi care ne spun că-şi caută de lucru de şase luni – un an”, a mai spus Dona.

În opinia lui Ovidiu Vâlceanu, managerul firmei cu activităţi de recrutare, selecţie şi consultanţă în resurse umane Sales Consulting din Cluj, efectele crizei s-au resimţit în businessul recruiterilor abia în 2009, când au înregistrat scăderi puternice în afaceri.

„Este nesănătos să ai o rată a şomajului de sub 2%, teoria economică spune asta. Într-o economie sănătoasă, rata şomajului este cuprinsă între 5 şi 7%, pentru că întotdeauna vor exista oameni care nu-şi doresc să muncească”, a spus Vâlceanu.

De altfel, faptul că o mare parte din companii au reluat angajările se regăseşte şi în ofertele de joburi pe care le au la evenimentele de carieră. Peste 200 de joburi şi programe de intern­ship au fost scoase la concurs în perioada 16 iunie- 15 august, într-un târg de joburi virtual destinat în special absolvenţilor de facultate din acest an din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj şi Sibiu. La târgul online (www.hipo.ro) au participat peste 25 de angajatori, printre care se află Cargill, Celestica, Continental, Genpact sau GHF Group. Cele mai multe poziţii au fost deschise în domeniile IT soft­ware şi inginerie, potrivit reprezentanţilor companiei Catalyst Solutions, organizatoare a târgului. „Zonele de IT şi inginerie rămân zone cu cerere permanentă de forţă de muncă, însă există o tendinţă a anagajtorilor de a căuta, pe lângă aceste abilităţi tehnice, şi abilităţi de limbi străine mai rare, cum este bulgara, franceza sau germana”, explică Dona.

Pe de altă parte, la ANOFM companiile au raportat pentru această săptămână peste 9.300 de locuri de muncă vacante, cele mai multe în Bucureşti (1.473), Cluj (628), Iaşi (608), Timiş (450) şi Hunedoara (393). În ceea ce priveşte poziţiile scoase la concurs pentru absolvenţii de facultate (aproape 760 de posturi vacante), cele mai multe sunt tot în domeniul ingineriei.

„Căderile de pe burse nu vor afecta bugetele de HR”

În contextul în care bursele europene au în­re­gistrat la finele săptămânii trecute scăderi puternice pe fondul reapariţiei temerilor privind o în­cetinire a creşterii economiei mondiale (amplificate şi de faptul că în SUA au crescut cererile de şomaj – semn că piaţa muncii şi economia nu şi-au revenit), se pune problema dacă un nou val de criză ar afecta planurile de recrutare ale an­­gajatorilor locali pentru următoarea perioadă.

„Criza din 2008 a dat peste cap toate politicile de HR din companii, însă acum angajatorii sunt mai bine pregătiţi şi mai precauţi în ceea ce priveşte alocarea bugetelor pentru recrutare şi training. Personal, mă aştept ca businessul să crească cu 25% până la finele anului, comparativ cu anul anterior”, a mai spus Vâlceanu de la Sales Consulting, companie cu încasări de peste 1,2 milioane de euro anul trecut.

Rămâne însă de văzut dacă nivelul şomajului reflectă într-adevăr o îmbunătăţire a pieţei muncii. Recent, Lazslo Andor, comisarul european pe probleme de ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a spus într-o opinie apărută în România liberă, că responsabilii politici şi analiştii din România sunt induşi în eroare de nivelul scăzut al şomajului, publicat de Institutul Naţional de Statistică, amploarea problemelor de pe piaţa muncii fiind mult mai mare decât o arată indicatorii.

Două rate ale şomajului

În România există în prezent două rate ale şomajului, una calculată de ANOFM şi una calculată de Institutul Naţional de Statistică. Rata raportată de ANOFM se calculează pe baza declaraţiilor persoanelor care se înscriu la agenţiile pentru ocupare, ca raport dintre numărul mediu de şomeri înregistraţi (care trec lunar pe la agenţiile de ocupare ca să-şi vizeze carnetele de şomaj) şi populaţia activă (9,76 mil. persoane). Rata şomajului BIM, calculată după standardele Biroului Internaţional al Muncii, reprezintă raportul dintre numărul mediu de şomeri în sens BIM (persoane cu vârsta de peste 15 ani care îndeplinesc simultan condiţii precum: nu au un loc de mun­că, îşi caută de lucru de cel puţin patru săptă­mâni sau vor să lucreze, deşi fac parte din populaţia inactivă, cum sunt studenţii sau pensionarii) şi populaţia activă. Rata şomajului BIM este efectuată de către Institutul Naţional de Statistică, pe baza unei anchete în circa 30.000 de gospodării.

Cu alte cuvinte, dacă ANOFM nu calculea­ză şomajul „ascuns” şi se bazează doar pe declaraţiile şomerilor, rata şomajului BIM calculată de Statistică include şi persoanele care nu lucrează, dar care nici nu se înscriu la agenţiile pentru şomeri. Diferenţele dintre cele două rate ale şomajului sunt de aproape două puncte procentuale. Spre exemplu, dacă rata şomajului BIM a fost la finele lunii iunie de 7,5% (în creş­tere cu 0,1% faţă de luna mai), rata şomajului în­re­gistrată la agenţiile pentru ocupare a fost în iunie de 4,78% (în scădere cu 0,19% faţă de luna mai).

 sursa: ZF.ro