La Mediaş e pe cale să se instaureze dinastia Pustai. Juniorul, un puşti care seamănă leit cu tatăl său, este atacant, joacă cu numărul 11 şi e bun şi la şcoală. Nu-i place însă matematica şi ar vrea mai degrabă să se facă avocat. Visul său cel mai mare este să debuteze în prima echipă a Gazului.
La Mediaş l-am întâlnit pe Pustai. Nu pe antrenorul „gaziştilor”, pe care îl cunoaşte toată lumea, ci pe Chris Pustai, fiul tehnicianului. Îţi dai seama imediat că e fiul antrenorului, chiar dacă n-ai şti cum îl cheamă. Vorbeşte frumos şi cumpătat, îşi măsoară cu atenţie fiecare afirmaţie, întocmai ca tatăl său, de la care a moştenit până şi gesturile. Nu vrea însă ca în fotbal să fie doar „fiul lui Pustai”. E ambiţios şi vrea propria-i carieră. „Nu-i place nici când lumea îi spune Cristi. Le spune imediat că el este Chris şi că tatăl său e Cristi. De aceea şi-a şi scris Chris pe tricou”, povesteşte mama puştiului, Ramona Pustai.
A ales numărul tatălui
Deşi are tată fost fotbalist, Chris a ales să practice sportul rege la îndemnul vecinilor. „Tata m-a lăsat să fac ce vreau şi nu a dorit să mă influenţeze. Însă, la 12 ani, convins mai mult de vecini, m-am dus la fotbal”, mărturiseşte cel care a ajuns în echipa secundă a Gazului, în Liga a III-a. Tatăl său i-a fost însă îndrumător şi model. „Ştiu că a dat peste 100 de goluri, dar nu mi se pare dificil să îl depăşesc”, susţine puştiul. „Tot ce se poate, fiindcă este mai talentat decât Cristi, dar tatăl său era mai ambiţios. El n-a avut vacanţe pentru că în vacanţă învăţa. Catalogul şi mingea au fost pasiunile lui. Fiul şi tatăl au însă în comun numărul de pe tricou, 11”, intervine mama lui Chris.
Şedinţe tactice în familie
Fiul antrenorului este şi cel mai exigent fan al Gazului şi nu ezită să-i spună tatălui său ce nu-i place în jocul echipei. Ţinta preferată: atacanţii. „Discutăm mult despre fotbal. Îi mai zic că nu mi-au plăcut atacanţii, ca să se prindă că vreau să mă bage şi pe mine”, mărturiseşte, zâmbind, Chris. Ştie însă că îi va fi mai greu decât altor jucător să intre în echipă, tocmai pentru că este băiatul antrenorului. „Este o presiune în acest sens şi pe el, şi pe mine. El îmi spune mereu să trag de mine şi să am răbdare. Faptul că tatăl meu este antrenor este totuşi mai mult un plus decât un minus”, recunoaşte Chris.
Nu l-a dus în cantonament
Vara trecută, Chris a fost cu prima echipă a Gazului în pregătiri. „Ne-am comportat şi eu, şi tata ca doi profesionişti la antrenamente”, precizează atacantul de 18 ani, care n-a mai prins lotul însă în această vară. „Eu l-am certat puţin pe Cristi că nu l-a luat. Mi-a explicat însă că a decis să nu ducă juniori. Nu-i face favoruri”, dezvăluie Ramona Pustai. Puştiul îşi anunţă însă tatăl că se simte pregătit să debuteze şi îi promite că îl va face mândru: „5-10 minute cred că aş putea şi eu să joc”.
Pustai jr ştie 4 limbi străine
Chris Pustai e talentat şi la învătăţură, exact ca şi tatăl său, care este profesor de matematică. Juniorul excelează însă la capitolul limbi străine. „Scuza cum că fac fotbal şi n-am timp de şcoală n-a mers la mine. Mie nu-mi place matematica însă. Prefer limbile stăine. Vorbesc franceză şi engleză mai bine, dar mă descurc şi în spaniolă şi portugheză. Vorbesc cu toţi străinii care vin la echipă”, spune Chris, care de curând şi-a luat şi testul Cambridge. sursa: Prosport.ro
Chris despre …:
… Pustai antrenorul: „Un profesionist desăvârşit. Este prieten cu jucătorii şi vrea ce e mai bun de la ei”
.. Pustai tatăl: „Este o persoană calmă, capabilă să înţeleagă multe lucruri. Are tot respectul meu pentru cum se comportă cu mine. Suntem destul de apropiaţi”
„Despre fotbal s-a vorbit dintotdeauna în familia mea dintotdeauna. Tatăl meu a fost antrenor. El l-a adus pe Cristi la Gaz Metan, iar acum şi Chris vrea să urmeze tot o carieră în fotbal”, Ramona Pustai, mama lui Chris
„Ştiu că tata a marcat peste 100 de goluri, dar nu mi se pare dificil să îl depăşesc”, Chris Pustai, atacant Gaz Metan II
„Este mai talentat decât Cristi, dar tatăl său era mai ambiţios”, Ramona Pustai, mama lui Chris