Sunt de acord cu Ministrul Educației, Daniel Funeriu, care ne anunță superior că rezultatele dezastruoase de la examenul de bacalaureat sunt oglinda societății. Sunt. Să nu uităm, însă, că „societatea” îi include atât pe elevi, cât și pe părinții lor și mai ales pe profesorii lor, direct răspunzători cu pregătirea acestora în vederea examenului de bacalaureat.
Celebra vorbă românească “adevăru-i că se fură” se aplică de minune și în învățământ. Ministerul s-a gândit la asta. Bravo lui. Ca atare, a montat camere de supraveghere în centrele de examinare. Bravo încă o dată. Dar să recapitulăm nițel cum anume se fură în învățământul românesc.
Se fură începând de la grădiniță, când părinții sunt nevoiți să dea șpagă pentru un loc la stat. Statul domnului ministru Funeriu. Se fură de la școala generală și până la liceu, unde profesorii prost plătiți de statul domnului Funeriu nu predau integral materia la orele de clasă și își invită – voalat sau direct – elevii, acasă la dânșii, la meditații. Se fură la final de an școlar, când elevii aproape corijenți își mituiesc profesorii pentru a promova. Se fură la examene, când supraveghetorii se înțeleg între ei să-și ajute elevii, pentru ca școala să nu dea prea prost în statistici. Se fură la admiterea în Universități, când pe locurile fără taxă trebuie admiși tinerii care au venit la meditații cu profesorii universitari, peste vară.
Dacă toate acestea s-ar rezolva, simplu, cu camere de supraveghere, atunci abia am putea spune matematic: mai puțin de 50% dintre elevii din țara asta sunt cinstiți.
În aceeași notă, în țara unde abia acum ne dăm seama că se fură orice, chiar și viitorul, județele cu cele mai bune rezultate la Bac 2011, Suceava și Harghita, nu au avut deloc camere de supraveghere, din lipsă de fonduri. Prezumăm buna sau reaua credință?
În țara unde un elev termină liceul cu media aproape 8,00, însă nu promovează Bac-ul la niciuna dintre probele scrise și se împușcă apoi în cap, statul domnului Funeriu, cu revelațiile sale cu tot, ar trebui s-o ia de la zero. Și să-și pună nu pistolul la tâmplă, ci câteva întrebări simple:
– Dacă, într-un liceu, niciun elev nu a promovat, înseamnă că toți sunt proști sau că toți sunt cinstiți?
– În același liceu (și sunt zeci de exemple), unde, culmea, s-au adunat toți proșii unui județ, ne referim în aceeași notă și la profesori? Timp de 4 ani, chiar niciun profesor nu a reușit să sădească în absolut niciun elev măcar cunoștințe de un cinci?
– Avem mai puțini promovați la Bac decât locuri în universitățile de stat. Pe care dintre ele le falimentăm?
– Dacă un elev a picat la Bac, dar a avut medii de peste 7-8 în liceu, unde căutăm frauda?
– Promovații din județele cu nicio cameră de supraveghere vor concura pe aceleași locuri la universități cu cei din județele cu multe camere de supraveghere. Fără examen de admitere. Pe baza mediei de la Bac. Asta-i cinstit, în societatea românească actuală, după standardele domnului ministru Funeriu?
Mă abțin de la a mai menționa frauda fiscală și frauda intelectuală care se cheamă sistemul de meditații private în România.
E foarte ușor să spui “elevii nu mai învață, s-au puturoșit, vor totul de-a gata, nu mai deschid o carte, așa le trebuie”. Un dascăl – și cu atât mai mult un ministru – trebuie să știe că un copil nu este, un copil devine.