Municipiul Sibiu se pregăteşte ca din 27 mai să devină capitala europeană a teatrului, prin cel mai important festival al artelor spectacolelor din ţara noastră şi al treilea din Europa, spune Constantin Chiriac, directorul Festivalului Internaţional de Teatru, într-un interviu acordat AGERPRES.
Potrivit acestuia, Festivalul Internaţional de Teatru reuşeşte performanţa ca în doar opt zile să adune aproape o jumătate de milion de spectatori, atraşi de 350 de evenimente culturale, care se vor desfăşura în diferite locuri din oraş. Festivalul este principalul argument pentru care Sibiul se pregăteşte să construiască în viitorii ani cel mai mare teatru şi cea mai mare sală de conferinţe din România, investiţie evaluată acum la peste 50 de milioane de euro.
AGERPRES: Domnule Chiriac, ce înseamnă ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu?
Constantin Chiriac: În primul rând, calitatea festivalului, numărul mai mare de spectacole. Sunt în jur de 350 de evenimente, dar spectacolele sunt mai multe în comparaţie cu locaţiile de anul trecut. Dacă anul trecut am fost doar pe o locaţie underground, anul acesta suntem pe nouă asemenea spaţii.
AGERPRES: Din punct de vedere al acusticii, al luminii, se pretează astfel de cluburi la spectacole de teatru?
Constantin Chiriac: Da, pentru că sunt alese spectacolele în aşa fel încât să poată fi ţinute în astfel de locuri. În acelaşi timp, cluburile respective s-au zbătut să îşi facă un minim de dotări. Am iniţiat această mişcare, pentru că am demarat un proiect care se numeşte ”Tineri, cuceriţi oraşul” şi am mers în cluburile de noapte, pub-uri, am avut discuţii cu patronii şi am găsit de comun acord că este important atât pentru ei, cât şi pentru actorii tineri, pentru şcoala de teatru, să vină în întâmpinarea tinerilor cu spectacole care surprind ceea ce înseamnă viaţa lor, generaţia lor, dorinţele, năzuinţele, speranţele, frustrările. În acelaşi timp, studenţii de la Management Cultural vor funcţiona ca şi producători. Au grijă de montarea, promovarea, dezvoltarea respectivelor spectacole, în acelaşi timp, ţin legătura cu patronii, ca spectatorii să se simtă bine.
AGERPRES: Un spectator de teatru, obişnuit doar cu sălile de teatru, va fi mulţumit dacă va viziona un spectacol într-un astfel de pub sau club?
Constantin Chiriac: În mod cert. Îţi dau un exemplu. George Banu (n.r. preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru) a fost anul trecut şi a ţinut să fie prezent la vreo trei spectacole şi mi-a şi spus că unul din cele mai interesante spectacole a fost ”20 pe 20”, un spectacol al unor maghiari, care avea şi subtitrare. Anul acesta vor fi spectacole foarte, foarte diverse. În acelaşi timp, am dezvoltat un proiect special cu Teatrul 74, cu Universitatea de Arte din Târgu-Mureş şi cu Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi cu Universitatea noastră, în care s-au produs un număr de spectacole, şi primele cele mai bune patru vor fi produse în festival, în aceste cluburi. Tot programul va fi de asemenea promovat prin Bursa de spectacole.
AGERPRES: Spaţiile de joc underground a fost o soluţie şi pentru a suplini lipsa sălilor de spectacole din Sibiu?
Constantin Chiriac: În mod cert. Întotdeauna inventăm formule pentru ca oraşul să fie adus la viaţă. Nu întâmplător şi în cursul anului jucăm în atât de multe spaţii, pentru că nu avem încă un teatru pe măsura valorii Teatrului Naţional ”Radu Stanca” şi a festivalului.
AGERPRES: Mergeţi în continuare mult pe mâna tinerilor …
Constantin Chiriac: Nu se poate să nu dai o şansă tineretului, pentru că festivalul este cel mai important festival al artelor din România şi unul din cele mai mari din Europa şi din lume. Din păcate, tinerii au foarte puţine şanse în această clipă în România. La Sibiu este şi singura şcoală de teatru şi singura de management cultural, care este legată de o structură atât de importantă cum este Teatrul Naţional, Festivalul Internaţional, Bursa de spectacole. Şcoala de teatru de la Sibiu, din cadrul Universităţii, este singura din România care nu produce şomeri.
AGERPRES: Legat de spaţiile de joc şi spectacolele din festival, ce noutăţi mai aveţi?
Constantin Chiriac: Pe tramvai facem un nou spectacol, anul acesta este an mondial Cioran. Producem ”Ispita Cioran. Ispita de a trăi”. Este, dacă vrei, o întoarcere simbolică a lui Cioran acasă, pentru că el a plecat din Răşinari şi nu s-a mai întors. A cucerit Europa, a cucerit Parisul, a devenit unul din cei mai importanţi stilişti ai limbii franceze. Este un nume respectat în Franţa şi în lume. Din păcate, el nu s-a mai întors acasă. Din păcate, nici Casa Cioran nu există ca şi muzeu. Sperăm ca demersurile fireşti pe care trebuie să le întreprindă Primăria şi Ministerul Culturii să fie încununate de succes, astfel încât Casa Cioran să devină patrimoniu. Sunt convins că aşa cum spectacolul de pe tramvai pe care îl facem de şase ani este vândut cu mult timp înainte, aşa se va întâmpla şi cu acest spectacol. Casa Cioran este casă privată. Ar trebui ca Primăria Răşinari să facă unele demersuri.
AGERPRES: Aţi vorbit de tramvaiul Sibiu – Răşinari. Se discută despre desfiinţarea lui, pentru că nu este eficient economic. Credeţi că îl puteţi salva prin teatru?
Constantin Chiriac: Da, nu numai teatrul. Eu cred că este un simbol al României, pentru că este primul tramvai care s-a construit în România. El este căutat când sunt spectacole. O doamnă din Mediaş a venit şi a cumpărat un spectacol integral şi a spus că vrea să îşi serbeze ziua, venind să vadă acest spectacol cu prietenii. De asemenea, sunt solicitări foarte mari de la turişti străini, care vin doar pentru spectacolul din tramvai. Atâta timp cât l-am vândut unor agenţii, sunt chiar francezi din Lyon care doresc să cumpere acest spectacol ca să îl facem în Lyon. De câteva zile, noi am pus programul festivalului pe site. Trei spectacole deja de pe tramvai sunt cumpărate integral. Primele spectacole pe tramvai sunt sold out. Deci, dacă ar fi din punctul meu de vedere, în mod cert, aş găsi soluţii pentru tramvai. Eu încerc să aduc argumente solide, că trebuie să funcţioneze.
AGERPRES: Mai sunt şi alte spaţii noi? Am văzut Sinagoga…
Constantin Chiriac: Am folosit pentru prima dată anul trecut acest spaţiu şi am avut succes. Folosim anul acesta, pentru prima dată, Biserica Catolică. Refacem spectacolul care a fost un triumf cu ”Cimitirul vesel”, în condiţiile în care Shaun Davey este unul din principalii noştri colaboratori. Cel mai mare proiect îl vom face în 2012, după ”Călătoriile lui Gulliver”, Shaun Davey scriind muzica pentru acest spectacol. Am considerat important ca acest spectacol să revină după triumful pe care l-a avut în Catedrala Saint Patrick din Dublin, din 7 noiembrie anul trecut, când au fost mai mult de o mie de spectatori, când s-a sărbătorit Ziua României. În 2009 am prezentat un spectacol de acesta în Catedrala Evanghelică, care acum este în renovare.
AGERPRES: Pentru comunitatea evreiască foarte mică din Sibiu, pentru Sinagogă, este foarte important că montaţi aici un spectacol…
Constantin Chiriac: Trebuie să o readucem la viaţă. Să ne aducem aminte ce a însemnat prima descindere a festivalului în Cetatea Cisnădioarei, în 1996. Atunci am făcut primul spectacol aici, când artiştii au îndurat frigul şi ploaia, pentru că atunci festivalul era în martie. Acest spaţiu s-a personalizat şi iată că acum este unul din principalele puncte de atracţie turistică ale judeţului Sibiu. Avem încă un spectacol ”Girafele”, nu va fi vorba de girafe adevărate, dar pe care-l vom ţine la Grădina Zoologică.
AGERPRES: Ce alte noutăţi pregătiţi publicului din acest an?
Constantin Chiriac: Sunt nume foarte importante care vin pentru prima dată la Sibiu. Sunt conferinţe excepţionale, care sunt mobilate cu personalităţi. Faţă de anul trecut, sunt un număr cvadublu de ateliere specializate. Avem un număr mult mai mare de expoziţii. Centrul Grotowski din Polonia vine pentru prima dată anul acesta la Sibiu. Primarul localităţii unde este Muzeul şi Centrul Grotowski va veni la Sibiu la festival să vadă ce înseamnă programul cultural de după Capitala Culturală Europeană, el candidând la acest titlu pentru 2016.
AGERPRES: Festivalul a ajuns la cea de-a 18-a ediţie, asta înseamnă că a ajuns şi la maturitate?
Constantin Chiriac: Festivalul a avut de la început o dezvoltare în concordanţă cu viaţa, cu comunitatea, cu nevoile locale, naţionale şi internaţionale. Maturizarea lui s-a produs încă din clipa în care a ieşit în stradă, pentru că intrarea în dialog direct cu comunitatea a reprezentat această provocare pe care îl acceptă o echipă managerială, încât să răspundă tuturor provocărilor artistice dintr-o ţară, în dialog cu Europa şi cu lumea. În acelaşi timp este o oportunitate locală şi naţională din punct de vedere al spaţiilor, al energiilor, al banilor, al voinţei politice.
AGERPRES: Prima ediţie câte evenimente a avut?
Constantin Chiriac: A avut trei ţări şi opt spectacole. Anul acesta sunt 70 de ţări cu 350 de evenimente şi un număr uriaş de spectatori care ne situează în poziţia de lider, 60.000 de spectatori pe zi.
AGERPRES: V-aţi gândit de la bun început să dezvoltaţi acest festival local să devină primul în România şi al treilea în Europa?
Constantin Chiriac: În mod cert am gândit din start o poziţie de lider. Aduceţi-vă aminte şi vă uitaţi pe proiectul meu de management pe care l-am depus atunci când am preluat conducerea Teatrului Naţional, era pe vremea aceea Teatru de Stat. Era un teatru care avea 40 de spectacole pe an, care rula trei – patru titluri maxim. Astăzi avem 79 de titluri în repertoriu, avem în jur de 40 de spectacole pe lună. Dacă vă uitaţi pe proiectul meu de management spuneam că voi transforma teatrul în unul din cele mai importante din România şi din Europa. Iată că astăzi suntem membrii acestei Ligi ai Campionilor pe următorii cinci ani, după ce am câştigat un proiect european în care suntem parteneri cu alte nouă teatre. Faptul că tot ce am pus în acel proiect de management, inclusiv Capitala Culturală Europeană, asta puneam în 1999, am gândit ca festivalul să ajungă unul din numele cele mai importante în zona artelor spectacolelor. Iar ceea ce s-a născut la Sibiu probabil că este una din cele mai serioase şi sănătoase structuri din zona artelor spectacolului, vorbesc de această convieţuire, pe principiul vaselor comunicante, dintre Teatrul Naţional, Festivalul Internaţional, Bursa de Spectacole, Şcoala de Artă Teatrală şi Management Cultural din cadrul Universităţii, de asemenea clasele de la Liceul ”Onisifor Ghibu” se ajută între ele pe principiul vaselor comunicante.
AGERPRES: Festivalul a ieşit din criză în 2011?
Constantin Chiriac: Este o perioadă foarte grea. Noi avem acelaşi buget ca şi anul trecut în condiţiile în care a apărut TVA-ul de 24%, costul benzinei este cu 30-40% mai mare. Partea cea mai dificilă pentru noi este Legea dreptului de autor care a intrat în vigoare anul trecut, pentru că la orice contract de acest fel trebuie să achităm toate contribuţiile, asta presupunând sărirea de la contribuţie de 10 maxim 16%, la 42%. Practic, s-a dus cu 30% în sus cheltuiala. Dacă avem acelaşi buget din fonduri publice, a trebuit să facem investiţie de creativitate, de imaginaţie, parteneriate, în aşa fel încât programul în plus care a apărut faţă de anul trecut să poată să fie susţinut. Nimic nu se face fără bani, chiar dacă ei sunt potenţiali, chiar dacă ei vin din proiecte.
AGERPRES: Cât este bugetul festivalului? Cât este contribuţia din fonduri publice şi cât din proiecte?
Constantin Chiriac: Ca şi anul trecut, 5,8 milioane de euro. 26% este parte din bani publici. Este enorm de puţin. Vreau să văd şi eu o afacere privată care foloseşte 26% bani proprii şi aduce 74%, bani potenţiali, care vin din diverse surse. Sunt foarte mulţi sponsori, parteneri importanţi, pentru prima dată avem şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Este un lucru de cinste că brandul România se asociază Festivalului Internaţional de Teatru. Aş vrea să punctez un lucru important. La decernarea Premiilor de Excelenţă ale Asociaţiei Internaţionale în Turism, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, în urma cercetărilor şi a voturilor celor din domeniu, a întrunit sufragiile unanime, situându-se pe primul loc din punct de vedere al vizibilităţii, dar în primul rând al contribuţiei economice aduse către structurile de turism. Asta în condiţiile în care festivalul primeşte de la Ministerul Culturii 1,5 milioane de euro, cât primeşte şi Festivalul Naţional de Teatru, care are numai 37 de evenimente naţionale, în condiţiile în care noi aducem 350 de evenimente şi în comparaţie cu 30 de milioane de euro, cât primeşte Festivalul ”Enescu”, care este poziţionat după noi. Este un lucru absolut important care trebuie arătat. Eu nu cer neapărat dreptate, dar cer o judecată dreaptă.
AGERPRES: Câţi spectatori estimaţi că vor fi prezenţi la ediţia din acest an a festivalului?
Constantin Chiriac: Noi monitorizăm pe zi 60.000 de spectatori. Vor exista voci care vor spune că nu se poate. Noi monitorizăm toţi spectatorii, dacă avem în centru de şase ori spectacol într-o zi, s-ar putea ca o parte din spectatorii aceia să fie aceeaşi, dar eu am şase evenimente. E normal ca eu să număr spectatorii. Noi nu îi cuantificăm pe cei care vin pe cont propriu, pe durata festivalului noi avem peste 4.000 de participanţi, pe cei care vin şi stau la sibieni sau vin şi pleacă în aceeaşi zi, nu îi putem număra. Avem un număr mare de voluntari, unul din punctele forte şi din programul Capitală Culturală Europeană a fost voluntariatul. Din 2007 acest serviciu s-a tot dezvoltat şi diversificat. Avem voluntari din Japonia, China, Coreea, SUA, Canada, Europa. Nu există companie de teatru care să nu fie preluată de voluntari, care sunt elevi, studenţi, oameni maturi, pensionari, toate categoriile sociale.
AGERPRES: Spectacolele de patrimoniu din festival atrag turişti culturali, nu doar spectatori?
Constantin Chiriac: Avem secţiunea de patrimoniu în care am dezvoltat spectacolele cele mai căutate. La finalul lunii aprilie şi începutul lui mai am avut două week-end-uri în care am prezentat ”Faust” şi ”D’ale carnavalului”. Am avut pe fiecare spectacol vândut în jur de 80% spectatori care au venit la Sibiu, au ocupat hotelurile din Sibiu. Este formula cea mai sănătoasă de a avea grijă de oraş. Am gândit ca, după festival, toate week-end-urile să fie ‘mobilate’ cu aceste spectacole, aşa încât perioada de vârf de turism să fie şi un vârf cultural. Pe durata verii, încercăm să eşalonăm vacanţele artiştilor, ca să avem o ofertă culturală.
AGERPRES: Sibiul are o bursă financiară, dar are şi o bursă a spectacolelor, ceea ce este inedit. Ce înseamnă de fapt Bursa de Spectacole din cadrul Festivalului Internaţional de Teatru?
Constantin Chiriac: Anul trecut am avut o acoperire a spaţiilor de joc, de sută la sută, este un fapt de Cartea Recordurilor. Din păcate, nu s-a dezvoltat limbajul pieţei la nivelul instituţiilor de spectacole, mai ales ale celor subvenţionate din bani publici. Există o mentalitate de genul, eu primesc o leafă mică, noi ne facem că lucrăm, ei se fac că ne dau bani. Până nu se va ajunge la ceea ce face Teatrul Naţional din Sibiu, excelenţă la nivelul local, regional, naţional, internaţional, nu se va putea face excelenţă în cultură, la toate nivelele. Din păcate, noi nu avem nici măcar o agendă naţională a evenimentelor culturale, în aşa fel încât împreună cu turismul să venim cu o ofertă serioasă. Bursa este din 1997, la ediţia a 13-a, prin ea au fost nenumărate companii din România care au plecat în lume. Prin Bursa de Spectacole am adus nenumăraţi directori de festivaluri, producători, acesta este principalul argument. Oferim şansa celor care produc spectacole indiferent de gen, muzical, teatral, să vină să îşi prezinte oferta. Noi facem această ofertă extraordinară la o sumă modică. Dacă mergeţi la alte burse de gen din lume, este o sumă foarte mare de înscriere, de stand, de prezentare a ofertei. Bursa este vârful icebergului, trebuie să fii acreditat, să ai contacte cu celelalte burse. Teatrul Naţional din Sibiu şi-a atras invidia colegilor din ţară din cauza Bursei, pentru că are 79 de spectacole în repertoriu, mai multe decât toate teatrele din Bucureşti la un loc, a fost în 24 de turnee. Oamenii trebuie să înţeleagă că nimic nu se face fără seriozitate, multă muncă, parteneriate pe picior de egalitate, fără viziune, fără iniţiativă. Noi acum gândim pentru 2012 – 2013 proiecte, programe, dacă se iveşte ceva, o oportunitate, suntem primii care venim cu o ofertă. Aşa putem acoperi toată piaţa cu ofertă, venim cu consultanţă.
AGERPRES: Anul acesta titlul festivalului este ”Comunităţi”. Cum vedeţi în 2011 comunitatea teatrală din România?
Constantin Chiriac: Suntem după chipul şi asemănarea ţării. Noi nu suntem, din păcate, în clipa aceasta, o naţiune, pentru că nu ştim să ne apărăm interesul naţional. Trebuie să avem o voce puternică în dialogul european. Suntem ca număr de locuitori şi ca teritoriu pe locul şapte în Europa. Eu mă îndoiesc că suntem ca şi cifră de afaceri, ca şi vizibilitate, tot pe locul şapte, ca şi argumente diplomatic, economic. Atâta timp cât acest festival încheie parteneriate pe picior de egalitate cu toate puterile lumii şi mă mândresc că niciodată nu am adus o companie din Rusia, decât în condiţiile în care ei au pus jumătate, noi am pus jumătate. Să văd şi eu un politician care zice că discută pe picior de egalitate cu conducerea Federaţiei Ruse sau cineva discută de la egal la egal cu Gazprom. Teatrul Naţional din Sibiu şi festivalul nu are aceeaşi forţă economică ca şi Festivalul ”Cehov” de la Moscova sau ca şi Teatrul de Artă din Moscova, dar eu discut cu aceste structuri de la egal la egal. Noi încercăm la Sibiu să creăm o platformă, nu să închidem uşile celorlalte structuri din România. Festivalul Internaţional de la Sibiu nu are niciun rival în Europa în perioada în care se desfăşoară.
AGERPRES: Aţi tot susţinut că festivalul de la Sibiu e al treilea în Europa. De ce nu urcă?
Constantin Chiriac: Pentru că bugetul festivalului de la Sibiu este pe locul 89. În acelaşi timp, să nu uităm că cel de la Edinburgh are 65 de ani vechime, celălalt de la Avignon din Franţa este cu un an mai tânăr. Să ne uităm ce înseamnă Marea Britanie, ce înseamnă Franţa, ca şi vizibilitate, ca şi forţă, ca şi turism în primul rând. Festivalul de la Edinburgh este un festival mic cu numai 25 de evenimente, dar în spatele lui este Fringe. Noi încercăm să acumulăm. În Fringe sunt peste 300 de evenimente pe zi. Conceptul din Fringe este diferit, acolo toată lumea îşi plăteşte, ei nu pun la dispoziţie decât spaţiile de joc, care sunt dotate şi pentru care plăteşti chirie. Pentru a apărea în catalogul lor, editat în 2 milioane de exemplare, o pagină este 1.200 de lire. În clipa asta, din programul Fringe, care înseamnă mai mult de 300 de spectacole pe zi, în vreo 380 de locaţii de joc, joacă şi în bucătărie, în gară, peste tot, în toate limbile, ei bine, din programul uriaş, cam 90% este submediocru. Este gândit ca o afacere. Eu gândesc ca o dezvoltare sănătoasă, am grijă de publicul meu. Din cauza asta media spectatorului meu este de 30 ani în proporţie de 80%, eu am viitor, ei au prezent şi trecut. Este o altă formulă de a gândi. Festivalul din Franţa este pe acelaşi principiu, este festivalul mare şi în spate este Festivalul Off. Eu am adunat cele două concepte şi am hotărât că nu dau drumul în acest oraş mediocrităţii. Ruşii sunt altfel organizaţi. Pentru teatru şi pentru balet există un cult. Este singurul loc din lume, în care oamenii se duc cu pantofii în pungă la teatru, îşi schimbă pantofii la garderobă şi îşi pun alţi pantofi. Să nu uităm că acolo s-a născut Cehov, Dostoievschi. Ei nu au un festival de forţă şi de importanţa celui de la Sibiu. Au Festivalul Cehov care aduce zona de excelenţă pe care greu o putem aduce noi, pentru că au un buget inimaginabil şi folosesc toate spaţiile din Moscova. Noi ne zbatem să aducem la viaţă toate spaţiile istorice şi visăm cu picioarele pe pământ şi cu ochii deschişi la viitorul spaţiu care probabil va fi unul din cele mai frumoase din lume şi mai ales funcţionale.
AGERPRES: Când vom avea un nou teatru?
Constantin Chiriac: În noul Plan Urbanistic General există programat un nou teatru şi o nouă sală de congrese. Se va face un consorţiu să poată să atragă fondurile necesare, în condiţiile în care să aplicăm pentru fondurile europene. Nu există încă un proiect gata, vom avea noul teatru pe Cazarma 90, pe 5.800 de metri pătraţi desfăşurat, cu trei săli de spectacole, foarte diferite. Sunt puţine spaţii de genul pe care le invoc eu. Există din ce vrem să facem, la Viena, la Centrul Pompidou din Paris, centre în SUA, Japonia şi Australia. Va fi o clădire pe mai multe nivele. Se va ajunge la o soluţie de parcare pentru tot oraşul vechi. Ca investiţie este vorba de 50-60 de milioane de euro. Depinde de criza mondială, de perioada imediat următoare, cu alegeri. În general spaţiile de joc funcţionale nu trebuie să fie mai mari de 500 de locuri pentru spectatori. La nivelul Sibiului, care are 200.000 de locuitori, o sală mai mare nu ar fi funcţională. Va fi o sală de 500, una de 300, alta de 150 de locuri. Va exista o formulă modulară, ca cele trei săli să se poată uni, pentru marile spectacole, concerte şi în acelaşi timp va fi o mare sală de congrese, care acum nu există în România, motiv pentru care structurile mari pleacă din România. AGERPRES