Peste 500 de elevi au ales să se lase de şcoală în anul şcolar 2009 – 2010, iar jumătate din ei provin din familii de romi, conform unui raport al Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu.
Din numărul total de 508 copii câţi s-au lăsat de şcoală, 163 sunt din învăţământul primar, 207 sunt din învăţământul gimnazial, 113 din învăţământul liceal şi 25 de la şcoli de arte şi meserii.
Ce spune raportul ISJ
O apreciere convenţională şi cuantificare a acestor cauze ne arată că peste jumătate dintre elevii care au abandonat şcoala (52%) au avut ca principal motiv lipsurile materiale (primele 2 cauze identificate) şi altă categorie importantă de copii care au părăsit sistemul de învăţământ o formează cei cu eşec şcolar (16%), care au obţinut rezultate nesatisfăcătoare în anii precedenţi (nepromovare, corijenţe multiple). Din totalul elevilor care au abandonat şcoala considerăm că peste jumătate dintre aceştia sunt de etnie rromă (un procent exact este greu de stabilit pentru că nu toţi elevii rromi îşi recunosc apartenenţa la etnie).
Fac programe de viabilizare
„Având în vedere că fenomenul abandonului şcolar este inluenţat în cea mai mare măsură de starea socio-economică a familiilor din care provin elevii, aspect pe care inspectoratul şcolar nu are competenţe în a-l îmbunătăţi, realizarea unor programe viabile de reducere a acestuia trebuie să implice un parteneriat real între mai mulţi factori, în care în primul rănd să se regăsească autorităţi ale statului cu atribuţii specifice în domeniul protecţiei sociale, dublat de existenţa unor politici educaţionale la nivel naţional”, se arată în raportul ISJ Sibiu.
Preveniere – soluţia cea mai bună
O strategie de prevenire eficientă a abandonului şcolar ar trebui să se concentreze pe identificarea elevilor în situaţie de risc, cu mult înainte de momentul părăsirii cursurilor. Pentru a combate fenomenul abandonului şcolar, este esenţial ca decidenţii politici să deţină date reale nu numai asupra amplorii fenomenului, ci şi asupra cauzelor sale, astfel încât să se poată realiza inclusiv o îmbunătăţire a cadrului legislativ actual (implementarea de programe de tip „şcoală după şcoală”, aplicare de măsuri coercitive asupra părinţilor care nu-şi trimit copiii la şcoală, etc).
