Vineri a avut loc oficial punerea în circulaţie publică a fostei reşedinţe a lui Nicu Ceauşescu, fost prim-secretar la Sibiu, care venea la Sălişte, în week-end-uri să se relaxeze.
Cabana este de fapt o locaţie cumpărată de primăria din Sălişte în 1894, când a început aici organizarea a unei livezi pe 15 hectare. Aici se dorea să se facă o fabrică de prelucrarea fructelor, mere, pere, cireşe, vişini şi dee aceea i se spune zonei acesteia, „La marmeladă”. În 1965 locaţia a fost preluată de la primărie, de stat, aici nu s-a mai făcut fabrica de gemuri, din lipsă de bani. O perioadă de timp, locul a fost gestionat de IAS Şura Mică.
Chefuri de partid
În 1980 locaţia a trecut la Gospodăria PCR, s-a închis locaţia, fiind doar pentru uz intern. Aici veneau, făceau şedinţe, chefuri, era şi o mică cabană de vânătoare, cu un lac unde se putea pescui, era şi o pistă de elicopter. Până în 1989 nu avea nimeni acces aici. După Revoluţie, locul a revenit Primăriei, pe urmă a fost solicitat din nou de IAS Şura Mică, a intrat în folosinţă, din 1992 locaţia a fost restituită primăriei. În 1996, primăria a încheiat un contract în participaţiune cu un agent economic, care trebuia să facă un hotel şi un restaurant cu specific, cu 100 de locuri, în 2 ani, cu banii lor. „Agentul economic nu a realizat aceste obiective, fapt pentru care în urmă cu un an am început demersurile şi în urmă cu două luni de zile, primăria Sălişte a reintrat în folosinţă. De două luni de zile, lucrăm la această bază turistică, aici avem piscină, două camere cu cazare, câte trei camere, apă caldă, vom amenaja cabană de vânătoare, lângă cabană vom amenaja lacul cu peşti. Avem terenul pentru fotbal, tenis, volei, care se poate folosi ziua şi noaptea. Vreau să realizăm până la anul, să facem un traseu cu piste de biciclete”, spune primarul Teodor Banciu.
Investiţie de 150.000 de lei
Primarul spune că o să cumpere pentru locaţie cai pentru echitaţie. „Am vorbit cu un agent economic cu o trăsură pentru turişti să îi plimbe prin toată zona Mărginimii. La Sălişte, avem munte, tradiţii, vom face legătura până la Crinţ. Lucrăm la un studiu de fezabilitate pentru această bază, pentru a atrage fonduri europene. Până acum aici am investit, 100.000 lei şi 50.000 pentru reparaţii. În continuare din încasări, vom lucra cu forţe proprii, chiar dacă e criză, vom păstra muncitorii”, a mai spus acesta.