În perioada 20-23 mai, Sibiul va deveni „capitala europeană a artei macabre”, dat fiind că va găzdui Congresul internaţional al Dansurilor macabre şi al artei macabre în general, organizat de Asociaţia culturală franceză „Danses macabres d’Europe” şi Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.
Evenimentul este organizat în parteneriat cu o suită de instituţii culturale prestigioase: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Muzeul Naţional Brukenthal, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vrancea (reprezentat de ansamblul folcloric „Chipăruşul”).
Iniţiat în anii ‘80 de către Asociaţia „Danses macabres d’Europe”, coordonată de Bertrand Utzinger, Congresul Dansurilor macabre are loc o dată la 2 ani într-una dintre ţările membre ale respectivei comunităţi culturale. După câteva congrese petrecute în Franţa, Italia, Belgia, Austria şi Elveţia, pentru ediţia din anul acesta (a XIV-a) s-a ales ca spaţiu de desfăşurare România. Evenimentul va avea loc în Casa Artelor din Sibiu (Piaţa Mică, nr. 21). El va reuni cercetători, muzeografi, istorici, antropologi şi specialişti în artele vizuale din mai multe ţări europene: Franţa, Germania, Elveţia, Spania, Belgia şi România. Demersurile lor vor fi repartizate în cinci secţiuni tematice, de-a lungul celor 3 zile de conferinţe: Dansuri macabre de ieri şi de astăzi; Imaginile morţii în durata lungă; Sacru şi macabru. Exemple româneşti şi occidentale; Spaţiile morţii şi Tehnici moderne de înregistrare a dispariţiei.
Joi are loc vernisajul
Cu ocazia Congresului va fi vernisată joi, 20 mai, orele 18, expoziţia „Gert Fabritius. Lumea Apocalipsei”, iniţiată de Complexul Naţional Muzeal ASTRA, în colaborare cu Muzeul Transilvănean din Gundelsheim am Neckar şi cu Muzeul Kleihues-Bau din Kornwestheim / Baden-Württemberg.
Excursie prin Mărginime
Duminică, 23 mai, participanţilor li se va oferi de către organizatori o excursie în împrejurimile Sibiului, pentru a putea descoperi frumuseţea frescelor româneşti de secol XVIII, la câteva ctitorii religioase din Răşinari, Sibiel şi Tălmăcel. Scenele cu tentă escatologică (Judecata de Apoi, Apocalipsa, Roata Vieţii, Moartea cu coasa, Pilda smochinului neroditor, Sfântul Hristofor, apărătorul de moartea rea etc) vor fi completate de imaginile desprinse din icoanele pe sticlă din Muzeul „Preot Zosim Oancea” de la Sibiel.
