Curtea de Apel Bucureşti a decis miercuri, la propunerea procurorilor anticorupţie, arestarea preventivă a omului de afaceri Ilie Carabulea, pentru că acesta ar fi luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig.Afaceristul sibian a fost ridicat de polițiști de la locuința sa și dus în arest la București.
Hotărârea nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă, însă este executorie, astfel că omul de afaceri sibian a fost dus din nou în arest.
La ora 18.30 doi polițiști au coborât dintr-o Dacia Duster și au sunat la reședința milionarului din Sibiu,
Câteva minute mai târziu, cei doi au ieșit însoțiți de către Ilie Carabulea, îmbrăcat la costum și cu un diplomat în mână.
Vizibil afectat, Ilie Carabulea a urcat în mașină și apoi la câteva minute distanță Duster-ul a fost urmărit pe drumul spre Capitală de către unul din cei doi copii ai săi, însoțit de avocatului familiei.
Reîncarcerat pentru nerespectarea condițiilor impuse
Propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de arestare preventivă a lui Carabulea urma să fie judecată la 4 august, însă termenul a fost devansat de instanţă pentru ziua de miercuri.
Ilie Carabulea, judecat alături de Dan-Radu Ruşanu şi Constantin Mârzac în dosarul „Carpatica”, a mai fost arestat preventiv, tot la propunerea DNA, măsura fiind înlocuită ulterior cu arestul la domiciliu.
Potrivit DNA, noua propunere de arestare preventivă a fost formulată ca urmare a faptului că, în intervalul 24 iunie – 5 iulie, Ilie Carabulea a încălcat „în mod repetat” obligaţiile impuse de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) odată cu înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
ICCJ i-a interzis atunci omului de afaceri să părăsească imobilul în care locuieşte fără permisiunea judecătorului de Cameră preliminară şi a instanţei Curţii de Apel Bucureşti. În plus, el nu avea voie să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar.
Potrivit anchetatorilor, Ilie Carabulea nu a respectat aceste condiţii, luând legătura prin mijloace de comunicare electronice, dar şi prin intermediul unei alte persoane, cu inculpaţii SC Carpatica Asig SA (prin reprezentanţii legali) şi Ana-Ina Crudu, dar şi cu mai mulţi martori din dosar.
„Totodată, începând cu data de 25 iunie, inculpatul Carabulea Ilie a instalat un sistem de monitorizare la domiciliul acestuia, conectat la serverul SC Carpatica Asig SA, prin intermediul căruia are acces online la imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate în sediul SC Carpatica Asig SA şi, implicit la activitatea desfăşurată de inculpaţi şi martori”, a arătat DNA.
Potrivit unor surse judiciare, Carabulea a trimis la secretariatul societăţii Atlasib, în intervalul de timp cât a fost arestat la domiciliu, mai multe documente, între care un „Raport privind dosarele de daună avizat în data de 27.06.2014, după unităţile instrumentare”, „Situaţia rezervelor pentru dosarele de daună avizate în perioada 01.06.2014-27.06.2014 după unităţile instrumentare” şi „Carpatica raportare 23.06.2014 – 30.06.2014”.
Sursele citate au precizat că niciunile dintre aceste documente nu era semnat sau ştampilat, însă faptul că Ilie Carabulea este destinatarul acestor hârtii a fost confirmat în faţa procurorilor anticorupţie de mai mulţi martori, care au fost audiaţi.
Pe de altă parte, instanţa supremă a decis definitiv, în 16 iulie, ca Dan Radu Ruşanu, Ilie Carabulea şi Marian Mârzac să rămână în arest la domiciliu. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis astfel contestaţia procurorilor anticorupţie faţă de decizia din 9 iulie a Curţii de Apel Bucureşti de înlocuire a acestei măsuri preventive cu controlul judiciar.
În dosarul „Carpatica”, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, pe fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară Dan Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.
În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, în stare de libertate, Radu Mustăţea – la data faptelor membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, iar ulterior şi preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Elena Rusu – membru în conducerea SC Carpatica Asig SA, Ina Ana Crudu – fost director general la SC Carpatica Asig SA, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, Laura Elena Chiţoiu – fost director al Direcţiei Avizări din ASF, Ioan Opriş – expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu – persoană din anturajul lui Mustăţea, Georgel Călin – fost secretar general al ASF, Corneliu Silviu Modlveanu – fost vicepreşedinte al ASF, conducătorul Sectorului Asigurări şi cumnatul lui Adrian Năstase, avocatul Dan Odobescu, suspendat de drept din Baroul Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări.
Totodată, procurorii au trimis în judecată şi societatea Carpatica Asig SA, pentru cumpărare de influenţă şi dare de mită.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în anul 2012, SC Carpatica Asig SA, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro.
Începând din mai 2013, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac „au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA”, potrivit procurorilor.
„Carabulea Ilie (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la SC Carpatica Asig SA în perioada 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia SC Carpatica Asig SA şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Potrivit anchetatorilor, ca intermediar în relaţia dintre Carabulea şi Mîrzac a fost desemnat Radu Mustăţea, membru în consiliul de administraţie al SC Carpatica Asig SA, acesta având rolul de a comunica „rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac Marian, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă”.
Gruparea ar fi fost sprijinită, potrivit procurorilor, de Radu Dan Ruşanu, de alte persoane din conducerea ASF, respectiv Georgel Călin, Laura Chiţoiu şi Moldoveanu Corneliu Silviu, precum şi de Dan Odobescu.
La rândul lor, Ina Crudu, Elena Rusu şi Ioan Dacian Vinereanu au aderat sau au sprijinit gruparea infracţională constituită, susţin anchetatorii.
